Asa este bucuresteanul, din mosi, stramosi: un om care stie sa se bucure de viata, caruia ii place sa petreaca si, daca porunca din batrani spune ca de ziua cutarui sfant este interzis sa muncesti, se supune cu mare drag obiceiului.
A colaborat si colaboreaza la radio, la diverse reviste si publicatii, multe dintre ele de specialitate, articolele scrise axandu-se pe istoria de odinioara a Capitalei..
A publicat la Editura Vremea urmatoarele carti: Comert si loisir in vechiul Bucuresti, 2007, Oameni si locuri din vechiul Bucuresti, 2008, Negustori, negustorasi si negustoreli in vechiul Bucuresti, 2009.
Lelia Zamani, absolventa a Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii din Bucuresti si doctor in filologie cu o tema desprinsa din istoria bucuresteana a secolului al XIX-lea, este Sef Sectie Istorie bucuresteana la Muzeul Municipiului Bucuresti.
Ca si acum o suta, doua sute sau trei sute de ani, pana si cel mai sarac bucurestean pune pe masa de Paste oua rosii, cozonac si o bucatica de miel, iar de Craciun, sarmalele si cozonacul nu lipsesc nimanui.
Aceasta poveste a sufletului Bucurestilor ne-o spune Lelia Zamani , cu dragoste si talent, in cartea ei.
Cei care, in scurgerea generatiilor, in framantarile istoriei, poarta mai departe in timp sufletul unei asezari.
Si sarea si piperul lui, locuitorii.
Un peisaj care multa vreme a datorat mai mult satului decat orasului si in care abia tarziu si cu greu regasim Micul Paris.
O urbe pestrita si vesela. - Silvia Colfescu Un oras tanar.
Este, in ciuda detractorilor sai, un oras zambitor, care intoarce catre lume o privire luminoasa, de dincolo de ranile si de cicatricile cu care l-a inzestrat timpul.
Si aceasta bucurie a sarbatorii, cu toate ale ei, da farmec orasului.
Asa este bucuresteanul, din mosi, stramosi: un om care stie sa se bucure de viata, caruia ii place sa petreaca si, daca porunca din batrani spune ca de ziua cutarui sfant este interzis sa muncesti, se supune cu mare drag obiceiului
