In Bulevardele de centura (1972), naratorul, Serge Alexandre, se afla in cautarea tatalui, personaj fantomatic care aparuse pentru scurt timp in viata lui in adolescenta si care incercase sa-l omoare, impingandu-l pe sine intr-o statie de metrou.
In ce an eram? In ce epoca? In care viata? Prin ce minune te cunoscusem cand nu-mi erai inca tata? De ce ma necajisem atata cand un cantaret spunea o «poveste evreiasca», intr-un cabaret care mirosea a lipan si a piele argasita, in fata unor clienti ciudati? De ce voisem, asa de curand, sa ma socot fiul tau?“ - Patrick Modiano.
Oare totul s-a petrecut doar in inchipuirea tanarului? Va reusi el sa-si salveze parintele, un evreu deloc ingrijorat de riscurile la care se expune, de legaturile pe care le are? „Pasisem indarat de-a lungul vremii ca sa te regasesc si sa merg pe urmele tale.
Mai mult decat atat, tatal poarta un alt nume si nu-si recunoaste presupusul fiu.
Toti acei indivizi erau implicati in publicarea unui jurnal de denunt si santaj.
In vremurile tulburi ale Ocupatiei, Serge isi regaseste tatal in mijlocul unui grup obscur de la hanul Clos-Foucre, dintr-un sat de la marginea padurii Fontainebleau.
Au trecut zece ani de atunci.
In Bulevardele de centura (1972), naratorul, Serge Alexandre, se afla in cautarea tatalui, personaj fantomatic care aparuse pentru scurt timp in viata lui in adolescenta si care incercase sa-l omoare, impingandu-l pe sine intr-o statie de metrou
