In romanul sau postum publicat in 2017, Ca din intamplare, femeie, Dario Fo reinvie istoria unei "regine imposibile", Cristina a Suediei, una dintre cele mai invatate femei ale secolului al XVII-lea, suverana rebela si mare iubitoare de arta, admirata si detestata, imprevizibila si curajoasa.
Intre toti acestia, sub pana lui Dario Fo, Regina Cristina apare ca o figura eroica si neinfricata, un personaj zugravit in culori vii si neconventionale..
In jurul ei au gravitat personaje de prim rang ale vremii: filozofii Rene Descartes, Pierre Gassendi sau Blaise Pascal, cardinalul si omul de cultura Decio Azzolino si marele dramaturg francez Moliere.
A fost o femeie cu totul iesita din comun: a imbratisat religia catolica desi era protestanta, ridicandu-se totodata in apararea protestantilor prigoniti din Franta; n-a ezitat sa-si traiasca viata potrivit propriilor preferinte, care nu erau pe placul unei societati fariseice; a intervenit pe langa suveranii vremii pentru a garanta libertatea de expresie a marilor oameni de cultura.
Intr-o epoca incerta, in care religia se ciocnea cu politica, morala cu sexualitatea, si marea cultura cu cenzura absolutista, Regina Cristina a inteles sa se implice adanc in dilemele vremii sale.
In romanul sau postum publicat in 2017, Ca din intamplare, femeie, Dario Fo reinvie istoria unei "regine imposibile", Cristina a Suediei, una dintre cele mai invatate femei ale secolului al XVII-lea, suverana rebela si mare iubitoare de arta, admirata si detestata, imprevizibila si curajoasa
