Dupa cum bine stiti, Sire, suntem cu totii oameni incercati, botezati cu foc si plumb.
Ma intreb daca este, intr-adevar, ceea ce cautam sau doar un joc de lumini, o imagine incerta nascocita de mintile noastre cele atat de tulburate..
Ne priveste de departe cu ochi de foc, adulmecandu-ne spaimele, oboseala, nelinistea, apoi dispare, topindu-se in intunecimile dese.
La mare distanta, si numai pentru o clipa.
Uneori, se arata.
Fiara ne pandeste - din umbra, din ceata - cu coltii ascutiti lucind albi printre negurile ce ne inconjoara tacute.
Ne este frica de fosnetele din noapte, ce se sting atunci cand sarim din cosmaruri tulburatoare cu armele in maini, urland spre Bezna.
Ne este frica de umbrele miscatoare ce tremura in coltul ochiului si care dispar in momentul in care intoarcem capul.
Insa trebuie sa va marturisesc: ne este frica.
Dupa cum bine stiti, Sire, suntem cu totii oameni incercati, botezati cu foc si plumb
