Cand Dumnezeu este interzis, tot raul este permis! este permisa pana si desfiintarea omului prin confiscarea sufletului sau.
Trei baieti, poate erau studenti, plangeau in genunchi cu cate o l.
Parca era mireasa! Acum, mirosea a pajistea pe care a plouat.
Cineva ii pusese pe cap o coroana de flori albe.
Am paralizat! Fata cea blonda era moarta! Avea o gaura in frunte, intre ochi! M-am apropiat ingrozit.
Dupa o jumatate de ora, m-am intors.
Am plecat mai departe spre Guvern.
Mirosea ca painea scoasa din cuptor si ca gutuia coapta.
Un pasaj ca o pictura de Boticelli, o scena de film, o imagine pe care o simti fizic este ilustrata de Ion Manzat intr-unul dintre capitolele cele mai pline de seva: In Piata Romana, o studenta blonda cu parul ca spicul copt, cu ochi albastri de inger, tasni din multime si striga bucuroasa: &bdquo
Traiasca Li-ber-ta-tea!&rdquo
S-a apropiat de mine, parca m-a atins putin din greseala.
Era surogatelor – glucoza in locul ciocolatei, nechezolul in locul cafelei, propaganda in locul autenticitatii – este marcata de solidaritatea tovarasilor intru supliciul sovietic, de umorul acestora, de binecuvantatul haz de necaz; o dulce-amara ofensiva eminamente specifica unei Romanii care a disparut, dar pe care autorul insista cu obstinatie sa o rememoreze cu limpede voluptate.
Comunismul, surprins in metafore inspirate precum paduchernita sau limbricada, a amprentat iremediabil fiinta autorului-personaj.
Deja devenita o marca personala, autorul se intoarce de fiecare data la poezie, fie creatii proprii, fie versuri ale lui Eminescu, ale lui Radu Gyr sau ale Indarei.
Dar, cum dramatismul reiese din orice comedie, romanul se lasa descoperit in surasul amar din coltul gurii; in aproape 300 de pagini, autorul, psiholog de renume, a cuprins ani intregi din viata sa si a apropiatilor sai cu acea insatietate pentru detalii, surprinse prin lentila psihologului si a colectionarului de clipe.
Inainte sa fie interzis, Dumnezeu i-a daruit lui Ion Manzat indeajuns de mult umor incat, peste ani, sa prezinte o era abominabila intr-o maniera duios de amuzanta.
Autorul nu se teme nici de aceasta data sa-si exprime atasamentul pentru Romania, in ciuda obstacolelor pe care le-a intampinat din cauza politicii duse mult timp de tara sa.
Dezvaluirea autobiografica a lui Ion Manzat, un roman istoric, in sine, infatiseaza o epoca in care fericirea, ca stare manifesta, era interzisa.
A mai fost timpul in care Eminescu, Rebreanu si Istrati erau subiecte tabu sau se citeau pe ascuns, timpul Cand romanii nu puteau iesi din tara, ca nu cumva sa descopere ca lumea e colorata si in alte nuante decat umbre rosii sau griuri dureroase, si timpul Cand profesori straluciti deveneau gunoieri pentru ca gandeau altfel… pentru ca gandeau.
Romanul autobiografic Cand Dumnezeu este interzis se descopera, precum fructul in parg, tuturor celor dispusi sa admita ca era comunista nu a fost doar perioada in care toti romanii aveau servicii si locuinte.
Comunistii l-au facut!” (Ion Ratiu) Recenzie A evoca trecutul cu fidelitate, fara a eluda agoniile, dezamagirile sau neplacerile de orice fel, este, pentru Ion Manzat, o forma de pretuire a vietii.
Se poate trai oare si fara Cer si fara Pamant? Fara nicun reazem? Ce credeti? &bdquo
Dante a descris Infernul.
Ura este „calea spre cele mai inalte culmi”.
Iubirea este interzisa.
Dar, se confisca si credinta.
Egalizare prin saracire.
Proprietatea este o anomalie burgheza! Proprietatea se confisca.
Doar vorbire fara rostire.
Doar vorbe fara adevar.
Doar Infern fara Rai.
Doar umbra, fara lumina.
Ori da, ori ba.
Sub aceasta umbra rece nu exista decat alb si negru (fara nuante). &bdquo
Prin sinucidere il sfidezi pe Creator si devii tu insuti Dumnezeu! Daca nu exista Dumnezeu, atunci eu sunt Dumnezeu!&rdquo
Fara Dumnezeu, Soarele se intuneca si peste lume stapaneste Umbra Rosie; ciudat, ea vine chiar de la Rasarit.
Dostoievski din &bdquo
Demonii”) este chinuit si stapanit de o singura obsesie: detronarea lui Dumnezeu-omul prin omul-Dumnezeu.
Kirillov (personajul lui F.
M.
A.
N.
Cand Dumnezeu este interzis, tot raul este permis! este permisa pana si desfiintarea omului prin confiscarea sufletului sau
