Asemenea unui mare luceafar de dimineata si purtator al unor harisme mai presus de fire, Cuviosul Porfirie ramane farul duhovnicesc prealuminat si locasul cel inmiresmat al Sfantului Duh care va indruma peste timp nenumarate generatii viitoare.
Nu certa, ci imboldea tainic, insufletea, trezea dragostea de Dumnezeu..
Cu putine cuvinte, aprindea flacara dumnezeiasca in inimile oamenilor.
Ca un bun pastor preschimba sufletele omenesti si le aducea la pocainta, spre a le calauzi la Hristos, atingea si vindeca, facea de la distanta semnul crucii si tamaduia, inalta o rugaciune si ea se implinea.
ReduCand la zero distantele, ajungea la cealalta margine a planetei, in adancurile marii, in strafundurile pamantului, in abisul celest, in nemarginirea spatiului cosmic… pretutindeni! Si vedea totul, fara sa‑i ramana nimic ascuns&hellip
Sub insuflarea Sfantului Duh „alerga” in viitor si prezicea, constient de raspunderea sa, cele ce aveau sa vina, iar scopul sau nu era altul decat zidirea sufletelor in Hristos.
Calauza, sfetnic, dascal si pastor neratacit al miilor de suflete de oameni saraci si bogati, celebri si nestiuti, educati si nestiutori de carte, Sfantul Porfirie calatorea in timp si in spatiu, invingand toate legile fizicii.
Asemenea unui mare luceafar de dimineata si purtator al unor harisme mai presus de fire, Cuviosul Porfirie ramane farul duhovnicesc prealuminat si locasul cel inmiresmat al Sfantului Duh care va indruma peste timp nenumarate generatii viitoare