Toate societatile umane trebuie sa-si justifice inegalitatile: trebuie sa le gaseasca motivatiile, fara de care ansamblul edificiului politic si social ameninta sa se prabuseasca.
Cartea de fata, aparuta la sfarsitul anului 2019 si care este intr-o oarecare masura continuarea celei dintai, are in vedere in primul rand inegalitatile de venituri in diferite societati de-a lungul istoriei..
Este autorul bestsellerului Capitalul in secolul XXI (2013), carte tradusa in 40 de limbi, printre care si in romana (Editura Litera 2015), si vanduta in peste doua milioane si jumatate de exemplare.
Lucrarile lui se focalizeaza pe economia publica, mai ales pe inegalitatea de venituri si de bunastare.
Este director de studii la Ecole des hautes etudes en science sociale (Scoala de Inalte Studii in Stiinte Sociale - EHESS) si profesor la Ecole d\'economie (Scoala de Economie ) din Paris.
Thomas Piketty, nascut in suburbia pariziana Clichy pe 7 mai 1971, este unul dintre cei mai importanti si apreciati economisti francezi contemporani.
Tragand invataminte din lectiile istoriei globale, ne putem detasa de fatalismul care a hranit derivele identitare actuale si ne putem imagina un socialism participativ in acest secol XXI: un nou orizont egalitar de cuprindere universala, o noua ideologie a egalitatii, a proprietatii sociale, a educatiei si a impartasirii cunoasterii si a puterilor.
In ciuda abordarii hiperinegalitare care s-a impus incepand din anii 1980-1990, Capital si ideologie cauta sa demonstreze ca lupta pentru egalitate si pentru educatie, nu sacralizarea proprietatii, este cea care a permis dezvoltarea economica si progresul uman.
Plecand de la date comparative de o amploare si de o profunzime inedite, aceasta carte retraseaza intr-o perspectiva deopotriva economica, sociala, intelectuala si politica istoria si devenirea regimurilor inegalitare, de la vechile societati trifunctionale si sclavagiste pana la societatile postcoloniale si hipercapitaliste moderne, trecand prin societatile proprietariste, coloniale, comuniste si social-democrate.
Doar prin demonstrarea multitudinii de traiectorii si de bifurcatii posibile putem sa ne punem intrebari despre fundamentele propriilor noastre institutii si sa luam in considerare transformarea lor.
In acest sens, ideologiile trecutului, daca le studiem indeaproape, nu sunt mai nebunesti decat cele din prezent.
Toate societatile umane trebuie sa-si justifice inegalitatile: trebuie sa le gaseasca motivatiile, fara de care ansamblul edificiului politic si social ameninta sa se prabuseasca
