Anglia secolului al XVI-lea.
A primit premiile French Alfa si ADAMI pentru dramaturg.
Ganditi-va la o combinatie intre Margaret Atwood si Umberto Eco, rezultatul fiind o lectura incredibila.&ldquo
Palm Beach Post Megan Campisi a absolvit Universitatea Yale si are un masterat de la Ecole Internationale de Théatre Jacques Lecoq din Paris.
Mi-a placut de la un capat la altul.&ldquo
Christina Dalcher&bdquo
Devoratoarea de pacate de Megan Campisi: o poveste distopica despre o fata din Anglia secolului al XVI-lea, condamnata sa devina o devoratoare de pacate, o femeie care nu poate fi atinsa, care nu poate vorbi si a carei datorie este sa asculte confesiunile muribunzilor si sa manance alimentele care simbolizeaza pacatele lor, pentru ca sufletele acestora sa poata ajunge in rai.
Iti vrajeste mintea si sufletul deopotriva, de la prima pana la ultima pagina.&ldquo
Jennie Melamed&bdquo
Bogat in detalii imaginative si istorice, romanul Devoratoarea de pacate prezinta o poveste cu mistere, cu orori, dar, mai presus de orice, povestea unei femei care isi redobandeste puterea.
Megan Campisi a creat o poveste sumbra, intensa, plina de umor, personaje de neuitat si mistere adanci.
Eroina, o tanara fata transformata brutal intr-o paria a societatii, este conturata cu ingeniozitate si un realism tulburator.
Megan Campisi invoca o versiune deformata, dar absolut delicioasa, a Angliei secolului al XVI-lea: Anglia dinastiei Tudorilor, vazuta printr-o oglinda distorsionata.
Recomand acest debut, un amestec original de mister si istorie alternativa, pentru admiratorii thrillerelor medievale, cu nuante folclorice ale lui Karen Maitland si cei ai romanului A fost odata un rau de Diane Setterfield.&ldquo
Booklist&bdquo
Devoratoarea de pacate este o surpriza incantatoare &ndash
Megan Campisi se foloseste de istoria nedreptatii patriarhale pentru a crea o poveste cu tematica feminista, bine documentata, despre abundenta nesperata, judecata, intelect si supravietuirea feroce.&ldquo
Maria Dahvana Headley&bdquo
Intalnim o combinatie intre Numele trandafirului si Wolf Hall in acest roman stralucitor, fascinant.
De o imaginatie debordanta si uimitor de contemporan.&ldquo
Kirkus Reviews&bdquo
O Carte captivanta si intunecata, care priveste distopic trecutul, dintr-o perspectiva tulburator de contemporana.&ldquo
Emma Donoghue&bdquo
Campisi contureaza o poveste a datinilor stravechi, a superstitiilor sumbre si a puterii feminine...
In acest sens, transcende originile sale istorice, pentru a ne oferi o eroina moderna.
Romanul acesta fascinant este un adevarat deliciu pentru adeptii prozei feministe speculative.&ldquo
Publishers Weekly&bdquo
Un roman care aminteste foarte mult de Povestea slujitoarei.
Imaginea tulburatoare a nedreptatii, pictata de Campisi, este consolidata de inteligenta, frustrarea si suferinta lui May. &bdquo
Un debut rasunator, impresionant...
Si atunci cand doua dintre doamnele de la curtea reginei se imbolnavesc grav, May le asculta confesiunile pe patul de moarte si incepe sa cerceteze un zvon teribil, abia soptit pe coridoarele palatului.
Romanul Devoratoarea de pacate este o poveste captivanta despre tradare, putere, destinul femeii si strania libertate pe care ti-o poate oferi statutul de paria al societatii – caci, asa cum va afla May, sa fii un nimeni schimba uneori totul...
Este o sentinta nimicitoare, care ii schimba peste noapte intreaga viata, dar ii deschide totodata multe usi.
Arestata pentru ca a furat o paine, ea este condamnata sa devina devoratoare de pacate.
Intinata de pacatele altora, Devoratoarea este evitata de toti si redusa la tacere, traind izolata la periferia orasului.
May Owens este o copila orfana, in varsta de paisprezece ani, a carei principala preocupare este procurarea hranei de zi cu zi.
Ea trebuie sa asculte confesiunile acestora si sa le devoreze pacatele, intr-un ritual funerar complex, in care tuturor pacatelor, mai mici sau mai mari, le corespund anumite bucate.
Datoria unei devoratoare de pacate este sa ia pacatele muribunzilor asupra ei si sa le poarte cu sine pana-n mormant.
Anglia secolului al XVI-lea
