In ziua in care ETA anunta incetarea actiunilor armate, Bittori se duce la mormantul sotului ei, Txato, asasinat de teroristii basci, ca sa-i spuna ca se va intoarce definitiv acasa, in sat.
Insa volumul care l-a consacrat pe Fernando Aramburu este Patria, roman care s-a bucurat de un succes uimitor in randul cititorilor si a castigat elog.
Filmul Bajo las estrellas, bazat pe romanul lui Aramburu El trompetista del Utopia, a primit Premiul Goya in 2008 pentru cel mai bun scenariu adaptat din partea Academiei Spaniole de Cinema.
Printre cele mai recente romane ale sale, Años lentos (2012) a castigat Premiul Tusquets Editores 2011 si a fost desemnat Cartea anului 2012 de catre librarii din Madrid, in timp ce Avidas pretensiones a castigat Premiul Biblioteca Breve 2014.
Considerat unul dintre cei mai remarcabili scriitori in limba spaniola – este autorul a noua romane si a patru volume de povestiri, printre alte lucrari –, a castigat Premiul Ramón Gómez de la Serna 1997 pentru Fuegos con limón, Premiul Euskadi 2001 pentru Los ojos vacios, iar, pentru volumul de povestiri Los peces de la amargura, Premiul Mario Vargas Llosa, Premiul Dulce Chacón si Premiul Academiei Regale Spaniole 2008.
In prezent locuieste in Germania, unde a predat limba spaniola din 1985.
Este licentiat in filologie hispanica la Universitatea din Zaragoza. etaland o dinamica sofisticata, asemenea unei maree, care, cu fiecare flux si reflux, lasa noi indicii in nisip.&ldquo
The Washington Post&bdquo
Remarcabilul roman al lui Aramburu constituie o viziune sincera si empatica asupra suferintei si iertarii, caminului si familiei.&ldquo
Publishers Weekly&bdquo
Patria aminteste Spaniei de puterea latenta a literaturii de a zgudui societatea.&ldquo
Politico Europe &bdquo
Cu o forta izbitoare si cu un final dulce-amarui, romanul scris de acest important autor spaniol este o capodopera.&ldquo
Library Journal Fernando Aramburu (San Sebastian, 1959) este un prozator, poet si eseist spaniol. ne aminteste o data in plus cat de coplesitoare si de puternica poate fi literatura.&ldquo
Die Zeit&bdquo
Complex si provocator...
O poveste impregnata de un simt al realismului care iti da fiori.&ldquo
La Vanguardia&bdquo
O Carte de o forta extraordinara...
Opera lui Fernando Aramburu reuseste acelasi lucru.&ldquo
El Pais&bdquo
Un roman magnific care a devenit un fenomen editorial, politic si literar.
Razboi si pace al lui Tolstoi a facut-o. combinand evocarea si analiza...
Aramburu tese cu maiestrie povestile in capitole scurte, percutante, care il poarta pe cititor inainte si inapoi, in timp.&ldquo
The Economist&bdquo
O opera literara memorabila, profund umana.&ldquo
Kirkus Reviews&bdquo
Patria este, mai presus de toate, un roman exceptional si foarte bine construit... &bdquo
Un roman plin de forta care isi revendica rolul de relatare fictionala definitiva asupra tulburarilor din Tara Bascilor...
Aclamat pe plan international, romanul lui Fernando Aramburu evoca istoricul nesolutionat al violentelor terorismului basc transpus intr-o relatare fictiva a unor fapte care au distrus vieti, lansand astfel o dezbatere asupra adevarului istoric si asupra reconcilierii.
Atingand doar in masura strict necesara contextul istoric al faptelor, Aramburu se concentreaza mai ales pe complexitatea psihologica a personajelor.
Structurat in sectiuni scurte care pun lumina, pe rand, asupra fiecaruia dintre numeroasele personaje, a caror evolutie este urmarita pe parcursul a mai mult de doua decenii, romanul Patria dezvaluie cu o tehnica stralucita dilemele morale cu care se confrunta cele doua familii.
Dar va putea ea sa convietuiasca din nou cu cei care, departe de a-si asuma vreo vina, culpabilizeaza si resping familia victimei? Va afla vreodata cu certitudine cine a fost cel care i-a ucis sotul? Prezenta lui Bittori are un efect rascolitor asupra celor din sat si mai ales asupra lui Miren, prietena ei de o viata, al carei fiu, Joxe Mari, este inchis pentru terorism si acuzat de fapte care alimenteaza cele mai negre ganduri ale lui Bittori.
In ziua in care ETA anunta incetarea actiunilor armate, Bittori se duce la mormantul sotului ei, Txato, asasinat de teroristii basci, ca sa-i spuna ca se va intoarce definitiv acasa, in sat
