Timp de 135 de ani intre 1567 si 1702 cu mici intreruperi aici s au tiparit texte de referinta pentru scrisul romanesc Alba Iulia fiind in ordine cronologica dupa Targoviste Sibiu si Brasov al patrulea centru din spatiul romanesc medieval si al modernitatii timpurii profilat pe editarea cartilor cu caractere chirilice.
Particularitati lingvistice.
Posteritatea tipariturilor de la Balgrad Evolutia normelor literare in tipariturile balgradene.
Modele si izvoare.
Mihai Istvanovici tipograful literat Tehnica si arta tiparului Textele complementare prefete si epiloguri Texte Comentarii Disociatii filologice.
Personalitatea lui Simion Stefan Tiparituri romanesti de inspiratie protestanta Epoca lui Ioan Zoba din Vint editorul si traducatorul controversat Epoca brancoveneasca.
Popa Dobre mesagerul Basarabilor Epoca monumentelor de limba.
Lorint diacul fugar Refacerea tiparnitei.
Unde s-a imprimat intaia Cazanie coresiana Epoca slavona.
Carti comanditari editori traducatori si tipografi Inceputurile tiparului balgradean.
Eugen Pavel Etape in istoria tiparului romanesc de la Alba Iulia 1567 1702 .
Procesul de unificare a normelor literare care va fi sesizabil in tipariturile religioase din jurul anului 1750 este anticipat intr un fel cu un secol mai devreme de acei savanti din anturajul lui Simion Stefan ca si de discipolul lui Antim Ivireanu Mihai Istvanovici in 1699.
Cartile tiparite la Balgrad ilustreaza in acelasi timp modul in care ideile novatoare ale Reformei au fertilizat climatul spiritual autohton fara a l subordona insa fapt care a permis edificarea unei constiinte culturale unitare.
Mitropolia Balgradului devine incepand din ultimele decenii ale secolului al XVI lea un ferment al vietii spirituale romanesti ierarhii ortodocsi fructificand cu mult tact pozitia curtii princiare transilvanene precum si politica culturala a domnilor munteni reusind sa atraga in acest demers editorial cativa carturari recunoscuti din randul carora s au distins alaturi de localnici mai multi tipografi proveniti din Tara Romaneasca si Moldova.
Aproape fiecare dintre cartile tiparite in special intre 1648 1699 reflecta o conceptie editoriala avansata in privinta selectiei si a prelucrarii textelor a calitatii traducerii si a asigurarii unui aparat critic adecvat cu prefete epiloguri si adnotari marginale deosebit de pertinente.
Textele romanesti pe care acestia le au pus in circulatie la Balgrad nu au fost simple transpuneri mecanice ale unor manuscrise sau editii anterioare cu exceptia Evangheliei cu invatatura din 1641 .
Chiar daca nu este atestata in mod indubitabil prezenta lui Coresi in resedinta transilvana inca de la inaugurarea tipografiei de aici poate fi luata in consideratie.
Ceea ce a conferit insa o inidualitate distincta acestui centru tipografic a fost prezenta catorva personalitati in jurul carora s a coagulat activitatea editoriala in diferite perioade mitropolitul Simion Stefan popa Ioan Zoba din Vint si Mihai Istvanovici ultimul si in calitate de tipograf.
Timp de 135 de ani intre 1567 si 1702 cu mici intreruperi aici s au tiparit texte de referinta pentru scrisul romanesc Alba Iulia fiind in ordine cronologica dupa Targoviste Sibiu si Brasov al patrulea centru din spatiul romanesc medieval si al modernitatii timpurii profilat pe editarea cartilor cu caractere chirilice
