Descriere YEO:
Cartea lui Adam si a - Disponibil la librex.ro
Pe YEO găsești Cartea lui Adam si a de la Librex Publishing, în categoria Carti de religie.
Indiferent de nevoile tale, Cartea lui Adam si a Evei din categoria Carti de religie îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.
Preț: 39.99 Lei
Caracteristicile produsului Cartea lui Adam si a
- Brand: Librex Publishing
- Categoria: Carti de religie
- Magazin: librex.ro
- Ultima actualizare: 22-11-2024 01:37:17
Comandă Cartea lui Adam si a Online, Simplu și Rapid
Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Cartea lui Adam si a de la librex.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.
Descriere magazin:
Cartea lui
Adam și a
Evei este o lucrare creștină necanonică din secolul al VI-lea care a lăsat numeroase amprente asupra creștinismului.
Cartea este o călătorie hipnotizantă prin tărâmurile sfinte ale primului bărbat și ale primei femei. Această saga captivantă începe cu expulzarea primilor oameni din Grădina Edenului și te invită să deslușești secretele originii noastre, explorând întrebări profunde care răsună pe coridoarele timpului. În timp ce primul cuplu se luptă cu urmările triste ale expulzării lor, Satana țese planuri întunecate de înșelăciune și pericol. În sălbăticia aspră, unde fiecare pas este plin de pericole,
Adam și Eva se trezesc prinși în capcana uneltirilor adversarului lor ceresc. Povestea îmbină elemente de alianțe, inovații și consecințe într-un tablou captivant al mitologiei, dezvăluind lumii noastre aspecte inedite despre primele zile ale umanității. În
Cartea a șasea a Constituțiilor Apostolice*, găsim o cenzură severă a anumitor lucrări timpurii, printre care se numără βιβλία απόκρυφα Μωσέως καί Ένώχ, και Άδαμ, Ήσαίου τε και Δαβίδ κ. τ. λ. „Cărțile apocrife ale lui Moise, Enoh,
Adam, precum și cele ale lui Isaia și David” etc. Aceste lucrări, însă, nu merită tot ceea ce apostolii sunt făcuți să spună despre ele. „Cartea lui Moise”, apocrifă, la care se face aluzie, este probabil λεπτη Γενεσις sau „Geneza mai mică”, cunoscută ca existând din vechime în limba greacă, sub acest nume, dar și sub cel de Ἀποκάλυψις M. sau τα Ιουβηλαια „Apocalipsa lui Moise” sau „Cartea Jubileelor”, citată de Sf. Epifanie†, Geo. Syncellus‡, Geo. Cedrenus§ și alții. Dintre aceste trei titluri, τα Ιουβηλαια a rămas puțin înțeleasă, până când doctorul Dillmann a publicat, în 1859, ediția etiopiană din Kufale sau „Liber Jubilaeorum”; numită astfel de el pentru că, de‑a lungul cărții, despre care se spune că i‑a fost revelată lui Moise de către „Îngerul Feței” sau Mihail – împărțirea perioadelor de timp se face prin jubilee de patruzeci și nouă, cincizeci de ani. Kufale este adesea citat în notele la această carte. Cât privește Cartea lui Enoh, ea era cunoscută doar prin intermediul unui citat din S. Jude, v. 14, 15; iar după el, din trimiterile la ea ale lui Sf. Hilarius, Sf. Clement al Alexandrei, Origene, Geo. Syncellus și alții – până când a fost descoperită în Abisinia de Bruce, care a adus de acolo în Europa mai multe copii etiopiene ale ei; una dintre ele se află acum în Biblioteca Bodleiană. Aceasta a fost publicată și tradusă și de Arhiepiscopul Lawrence, în 1838. O ediție ulterioară și mai precisă a fost publicată de doctorul Dillmann la Leipzig, în 1851, din mai multe manuscrise aduse din Abisinia de pe vremea lui Bruce; și a fost tradusă de mai multe ori în ultimii ani. Este extrem de interesantă, ca lucrare a datei probabile a elaborării sale – nu cu mult înainte sau după venirea lui Hristos. Ea este adesea citată în paginile următoare. Cât privește „Cartea lui Adam”, menționată în pasajul de mai sus din Constituțiile Apostolice, dacă nu este Sidra l’Adam, numită și „Cartea lui Adam” a mandeenilor, poate fi Βιος Αδαμ, „Viața lui Adam”, la care face trimitere Geo. Syncellus*, ca fiind distinctă de λεπτη Γενεσις. Se spune că ar exista și în siriacă, și în arabă, în Biblioteca Vaticanului; iar „Vita Adae et Evae” a fost elaborat mai târziu din Αποκαλυψις Αδαμ și din alte documente în latină, de doctorul W. Meyer, de la Academia din München, și publicat acolo în 1879. În cele din urmă, prin „Cartea lui Isaia”, apocrifă, se înțelege probabil „Ridicarea la cer”, cunoscută doar în etiopiană și publicată în etiopiană și în engleză de Arhiepiscopul Lawrence, la Oxford, în 1819. Datează, probabil, din primel