Textele sacre ale mandeenilor par sa fi fost scrise si codificate, in mare parte, in secolul al VIII‑lea d.
Hr., atunci cand acestia au fost nevoiti sa demonstreze arabilor ca sunt "oameni ai cartii" la fel ca iudeii si crestinii.
Alaturi de Bunul Pastor si de Pescarul de suflete, Ioan Botezatorul este o figura emblematica a scrierilor sacre mandeene..
M-au asezat intr-un nor, un nor al splendorii, iar la ceasul al saptelea al unei duminici m-au adus in tinutul Ierusalimului".
M-au incins cu un brau, un brau de apa vie, care stralucea dincolo de orice inchipuire si scanteia.
Ei m-au imbracat cu vesminte de slava si m-au invaluit cu valuri de nori. "Am invatat acolo toata intelepciunea mea si mi-am desavarsit felul de a vorbi.
Adevaratul profet in mandeism este uneori identificat cu Mesagerul Vietii, alteori cu Ioan Botezatorul care, persecutat de iudei de la nasterea lui, s-a retras departe pe malurile Iordanului si a strans in jurul sau un grup de ucenici credinciosi intemeind obstea mandeeana.
Mandeismul este o religie revelata prin sosirea in lume a Mesagerului ceresc care a invatat pe credinciosi adevarul.
Doctrinele mandeene sunt cuprinse in cateva colectii de texte care contin principalele idei ale acestor gnostici: Ghinza (Comoara) sau Sidra Rabba (Cartea cea mare)
Sidra de Yahya (Cartea lui Ioan) sau Drase de Malke (Cuvantari ale regilor)
Qolasta (Culegere), careia i se da, de asemenea, numele de Sidra de Nismata (Cartea sufletului).
Denumirea de "mandeean" deriva din termenul aramaic manda, "cunoastere"; mandeenii sunt "oamenii constiintei", ai gnozei.
Textele sacre ale mandeenilor par sa fi fost scrise si codificate, in mare parte, in secolul al VIII‑lea d.
Hr., atunci cand acestia au fost nevoiti sa demonstreze arabilor ca sunt "oameni ai cartii" la fel ca iudeii si crestinii
