11 x 18 cm, 224 p. „Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi ac. „Căci noi aşteptăm în Duh nădejdea dreptăţii din credinţă” (Galateni 5, 5). „Căci toţi câţi sunt din faptele Legii sub blestem sunt, căci scris este: «blestemat este oricine nu stăruie întru toate cele scrise în cartea Legii, ca să le facă» (Galateni 3, 10).
De aceea, omul vătămat de păcat nu poate să facă cu adevărat fapte bune, dacă nu primeşte prin credinţa în Iisus Hristos, puterea cea duhovnicească sau harul lui Dumnezeu: „Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că
El este şi că se face răsplătitor celor care Îl caută” (Evrei 11, 6).
Nu se poate, pe de altă parte, să ne mântuie dragostea şi faptele bune, fără credinţă? Nu se poate ca omul, neavând credinţă în Dumnezeu, să-L iubească pe El cu adevărat. „Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască? ...
Căci precum trupul fără de suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este” (Iacov 2, 14, 26).
Deoarece credinţa fără dragoste şi fapte bune este nelucrătoare şi moartă şi, de aceea, nu ne poate conduce la viaţa veşnică: „...cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte” (I Ioan 3, 14).
Nu-i de ajuns pentru creştini numai credinţa, fără dragoste şi fapte bune? Nu este e de ajuns. „Căci în Hristos Iisus”, spune Sfântul Apostol Pavel, „nici tăierea împrejur nu poate ceva, nici netăierea împrejur, ci credinţa care este lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6). Întrebuinţarea învăţăturii despre credinţă şi evlavie DESPRE DRAGOSTE Despre unirea dintre credinţă şi dragoste Care trebuie să fie lucrarea şi rodul adevăratei credinţe în Hristos? Dragostea şi, în legătură cu ea, faptele bune.
Despre dragoste Încheiere.
Despre nădejde Partea a treia.
Despre credinţă
Partea a doua.
Cuprins Noţiuni introductive Despre Descoperirea dumnezeiască
Despre Sfânta Tradiţie şi despre Sfânta Scriptură
Despre Sfânta Scriptură
Alcătuirea Catehismului Catehismul creştinesc Partea întâi.
Strălucită încununare a acestor eforturi misionare, Catehismul Sfântului Filaret a reprezentat și reprezintă în continuare pentru milioane de ortodocși din toată lumea o temelie sigură pentru cunoașterea adevărurilor mântuitoare ale credinței.
Rector al Academiei Teologice din Sankt-Petersburg, profesor de greacă și ebraică, el a fost implicat în traducerea și răspândirea Bibliei în limba rusă – până la acea dată aceasta circulând numai în limba slavonă. Într-o scrisoare adresată
Sinodului rus de către Patriarhul de Constantinopol, în 1867, Mitropolitul Filaret este numit „un stâlp, o lumină și un dascăl al întregii ortodoxii”.
Sfântul Ierarh Filaret (Drozdov) a fost cea mai impunătoare personalitate a teologiei ruse din secolul al XIX-lea.
Mărturie în acest sens sunt cele peste 120 de ediții pe care le-a cunoscut în limba rusă din 1823 încoace, la care se adaugă numeroase alte ediții în diverse limbi.
Traducere din limba rusa de Gheorghiță
Ciocioi Catehismul ortodox al Sfântului Mitropolit Filaret al Moscovei (1782-1867) este considerat cea mai clară expunere a credinței ortodoxe din ultimii 200 de ani. 11 x 18 cm, 224 p
