Cu un discurs la intersectia dintre Salinger si Joyce, Francisc Baja ne spune povestea lui King, un soldat in termen intr-o garnizoana din sudul prafos si canicular al Romaniei, in istericii ani 1990, cand singura lege era a celui mai "smecher". - Cosmin Perta.
Ce-am facut in vara in care mi-am luat un casetofon rosu este un roman alert si emotionant, scris de unul dintre cei mai inzestrati prozatori romani contemporani.
Dar oricat de perisabil ar fi fost fundalul, umanitatea lui King inerveaza o poveste fermecatoare, cu accente melancolice, de viata autentica, cu sentimente si actiuni dintre cele mai naturale.
Peste toate, ca o trasatura distincta, se simte o nota de tragism care traverseaza povestea, desi mizele in mod voit nu sunt "inalte", autorul alegand sa porneasca de la detaliu pentru a recrea verosimil un cadru social ale carui structuri s-au estompat in timp, insa a pastrat atitudini si un soi de perspectiva psihologica inca activa si recognoscibila.
Ce urmeaza este un flux omogen de voce a constiintei, aventuri si umor de situatie care reusesc sa portretizeze nuantat nu doar cateva personaje, ci un intreg context social.
King are trei obiective: sa supravietuiasca inchisorii cazone, colectivului si ierarhiilor ei schimbatoare, sa isi cumpere un casetofon si sa isi piarda virginitatea.
Cu un discurs la intersectia dintre Salinger si Joyce, Francisc Baja ne spune povestea lui King, un soldat in termen intr-o garnizoana din sudul prafos si canicular al Romaniei, in istericii ani 1990, cand singura lege era a celui mai "smecher"
