Ce ne datoreaza societatea? Si ce-i datoram noi in schimb? De-a lungul istoriei, raspunsul nostru la aceasta intrebare inevitabila a fost poate cel mai important factor determinant al experientei umane.
Dupa numirea ei ca decan al LSE, in 2017, a lansat un program de cercetare, „Beveridge 2.0”, pentru a regandi statul social pentru secolul XXI..
In aceasta calitate, a contribuit la schimbari majore de politica pe tot globul, de la caderea Zidului Berlinului la Primavara Araba, pana la prabusirea financiara din 2008 si criza zonei euro.
La 36 de ani a devenit cel mai tanar vicepresedinte al Bancii Mondiale si de atunci a ocupat functii ca secretar permanent al Departamentului pentru Dezvoltare Internationala al Regatului Unit, director general adjunct al Fondului Monetar International si guvernator adjunct al Bancii Angliei.
Nascuta in Egipt, a emigrat in copilarie in SUA, mutandu-se ulterior in Marea Britanie pentru studii postuniversitare in economie.
Este nevoie de o noua paradigma daca vrem sa ne adaptam la lumea de acum si sa reconstruim increderea si sprijinul reciproc pe care se bazeaza cetatenia si societatea.
Incredibil de clara si de accesibila, Ce ne datoram unii altora ne arata calea catre un nou contract social potrivit pentru secolul XXI.
NEMAT (MINOUCHE) Shafik este decan al London School of Economics (LSE).
Dar, in timp ce bogatia unei natiuni va determina ceea ce este posibil, iar valorile sale, ceea ce este de dorit, aceleasi provocari urgente in materie de tehnologie, demografie si clima necesita acum o schimbare majora a prioritatilor pretutindeni, cu implicatii profunde pentru egalitatea de gen, educatie, furnizarea serviciilor de asistenta medicala, rolul afacerilor si viitorul pietei de munca.
In aceasta carte, economistul cu reputatie internationala Minouche Shafik analizeaza modul in care, in fiecare etapa a vietii – cresterea copiilor, mersul la scoala, imbolnavirea, gasirea unui loc de munca si imbatranirea –, societatile din intreaga lume aleg diferite moduri de a pune in comun riscurile si de a imparti resursele, gasind o cale de mijloc intre responsabilitatea individuala si cea colectiva, cu rezultate foarte diferite pentru cetatenii lor.
In multe privinte, au dreptate.
Si totusi astazi patru din cinci oameni din Europa, Statele Unite, China, India si din diferite tari in curs de dezvoltare cred ca acest contract nu functioneaza pentru ei.
Cunoscut sub numele de contract social, acesta ne modeleaza institutiile politice, sistemele juridice si conditiile materiale, dar si organizarea familiei si a comunitatii, bunastarea noastra, relatiile si perspectivele de viata.
Ce ne datoreaza societatea? Si ce-i datoram noi in schimb? De-a lungul istoriei, raspunsul nostru la aceasta intrebare inevitabila a fost poate cel mai important factor determinant al experientei umane
