Un diagnostic fatal o determina sa o ia la fuga si sa se ascunda.
Calatoria aceasta nu poate avea sfarsit.“ .
In fiecare rasarit de soare exista ceva frumos.
Inima ta poate iubi tot ce doreste.
Ma auzi? Cauta neincetat sa ramai liber.
Mi-ai soptit toata copilaria ca viata trebuie sa fie o eterna lectie in care sa ne pregatim sa murim.
Moartea imi zambeste din coltul camerei. „cand esti pe un drum cu sens unic, fara cale de intoarcere, fiecare secunda te costa altfel. nu mai conteaza atata timp cat, insotind-o pas cu pas pe drumul ei, ne-am facut tandari ca sa ne recompunem, am mintit ca sa descoperim adevarul, am urat ca sa aflam iubirea adevarata, ne-am pierdut definitiv ca sa il regasim pe Dumnezeu pentru totdeauna.
Daca primul diagnostic a fost gresit sau daca si-a inventat povestea doar ca sa fuga de realitatea in care era...
Singurul lucru cu care ramane dupa aceasta jupuire e sinele.
Acvariul cu lumea ei de demult, cu pesti-emotii, cu scoici-amintiri, cu ganduri-nisipuri, cu plante-vise, mediul ei vital de mai inainte, se dovedeste a fi acum ceva banal, deloc esential, foarte simplu de inlocuit.
Dupa doi ani in care a dansat tango cu moartea, revine in povestea din care evadase, dar nu se mai identifica profund cu nimic.
E sanatoasa tun, fara urma de neoplasm, prin urmare, in viata.
Anuleaza toate asteptarile.
Verdictul medical are efect de dinamita.
Dupa doi ani, isi reface analizele.
Pleaca din tara ca sa-si traiasca sfarsitul intr-o singuratate deplina, scriind mail-uri pe care nu le trimite niciodata. tot.
Isi abandoneaza iubitul, parintii, prietenii...
Fara nicio explicatie.
Un diagnostic fatal o determina sa o ia la fuga si sa se ascunda
