Barbara are o prietenă imaginară despre care spune că este sora ei geamănă de care nu știe nimeni, nici măcar părinții. „Cea mai iubită surioară” este rezultatul unei colaborări din 1973 cu Astrid Lindgren.
La început a colaborat ca ilustrator cu diverse reviste literare, apoi s-a îndreptat și spre alte domenii: pictură, ilustrație de carte, animație sau grafică pentru albume muzicale.
La bordul său se află trei instrumente care poartă numele a trei personaje din cărțile sale: Pippi, Mio și Emil.
Hans Arnold (1925–2010) a fost un artist de origine elvețiană care din 1948 a trăit și a lucrat în Suedia. În semn de recunoștință pentru cărțile sale care au încântat generații întregi, primul satelit suedez, lansat în 1995, a fost numit „Astrid 1”.
Andersen, cea mai importantă distincție în domeniul literaturii pentru copii.
C. În 1954, scriitoarea a primit premiul H.
După Frații Grimm și Hans Christian Andersen, Astrid Lindgren este cel mai tradus autor de literatură pentru copii.
E ca și cum ai fi izgonit din locul fermecat în care poți găsi bucuria în stare pură.” Cărțile sale au fost traduse în zeci de limbi și au făcut obiectul multor ecranizări.
Astrid Lindgren a crescut printre cărți și a fost toată viața o mare susținătoare a lecturii în rândul copiilor: „O copilărie fără cărți nu este copilărie.
Dragostea cu care a fost înconjurată de părinți, aventurile copilărești și jocurile cu frații săi au fost sursa inepuizabilă de inspirație pentru poveștile și personajele sale.
Copilăria și-a petrecut-o la ferma părinților, alături de fratele său și de cele două surori.
Am coborât pe o scară lungă-lungă și am trecut printr-un coridor întunecat până la ușa ce duce spre Sala de Aur, unde Ylva-li este regină.
Astrid Lindgren (1907–2002) este cea mai cunoscută scriitoare suedeză de literatură pentru copii.
Pe acolo m-am furișat.
Atunci m-am furișat prin gaură, pentru că există o gaură în pământ chiar sub tufiș.
Cum stăteam eu lângă Salikon, am auzit-o pe Ylva-li strigând:— Vani ioci!Așa spunem noi la „Vino aici”.
I se spune Salikon.
Tufișului de trandafiri i se spune cu totul altfel pe limba noastră.
Tufișul este în colțul grădinii, acolo unde nu vine nimeni niciodată.
Ylva-li și cu mine vorbim o limbă aparte, pe care nu o poate înțelege nimeni altcineva.
Dis-de-dimineață, m-am dus și m-am ascuns după tufișul de trandafiri, așa cum fac de obicei.
Se joacă împreună în Sala de Aur și în Cea Mai Frumoasă Vale din Lume, locuri minunate în care se ajunge simplu, dacă ești copil: cobori printr-un tunel de lângă un tufiș de trandafiri.
Ieri a fost foarte cald.
Barbara are o prietenă imaginară despre care spune că este sora ei geamănă de care nu știe nimeni, nici măcar părinții
