Ceai de Roinita, Vrac, 50 g Dacia Plant Roiniţa face parte din familia Lamiaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, heliofilă, cu frunze ovate şi flori albe-liliachii.
Deasupra se aplică un pansament ocluziv care să poată menţine cataplasma la locul afectat minim 3 ore..
EXTERN:- se aplică local sub formă de comprese cu macerat sau cu infuzie de plantă, sau cataplasme care se obţin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin măcinată se amestecă cu apă caldă astfel încât să formeze o pastă care să poată fi aplicată extern. înainte de mese.
Se administrează 3 căni cu infuzie pe zi, cu 30 min. la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. înainte de mese.- infuzie – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă clocotită se menţine timp de 15 min.
Se administrează 3 căni cu macerat pe zi, cu 30 min.
Pulberea se ţine sub limbă timp de 10-15 min., după care se înghite cu apă.- macerat la rece – se prepară dintr-o lingură cu plantă adăugată la 250 ml de apă rece, se menţine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol.
Se ia o linguriţă rasă de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Administrare INTERN:- pulbere – planta se macină fin cu o râşniţă electrică. Precautii În cazul persoanelor care utilizează sedative şi calmante de sinteză, se recomandă evitarea utilizării în paralel a acestei plante. Contraindicatii hipotiroidie, alergie la roiniţă.
EXTERN:Contribuie la menţinerea sănătăţii pielii. Contribuie la INTERN:- armonizarea stării psiho-emoţionale- funcţionarea în condiţii optime a memoriei- protejarea organismului împotriva stresului, contribuind la eliminarea disconfortului ce poate apare la nivelul aparatului cardiovascular şi stomacului- funcţionarea normală a sistemului digestiv, prin: - reducerea spasmelor intestinale - stimularea producerii şi eliminării de bilă - reducerea stărilor de greaţă - creşterea poftei de mâncare.
Se mai numeşte alămâiţă, buruiana-stupului, busuiocul-stupului, iarba-albinelor, melisă, roişte, etc. În medicina tradiţională se întrebuinţează ca remediu pentru reglarea psiho-emoţională, normalizarea funcţiei cardiace şi ameliorarea proceselor cognitive. În Evul Mediu, medicul şi alchimistul elveţian Paracelsus, utiliza planta în tratamentul bolilor de inimă.
Cunoscută încă din antichitate datorită proprietăţilor terapeutice deosebite, a fost menţionată de Plinius şi Dioscoride, care afirmau că frunzele de roiniţă înmuiate în vin şi aplicate extern se foloseau pentru combaterea rănilor, a muşcăturilor veninoase şi înţepăturilor de scorpion.
Ceai de Roinita, Vrac, 50 g Dacia Plant Roiniţa face parte din familia Lamiaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, heliofilă, cu frunze ovate şi flori albe-liliachii