Sunatoarea face parte din familia Hypericaceae, fiind o planta erbacee, perena, heliofila, cu frunze ovat-eliptice si flori galbene. intoxicatia cu SUNATOARE poate produce fenomenul de hipericism, manifestat prin tulburari psihomotorii si eriteme edematoase..
In secolul al XIX-lea, sunatoarea se folosea in medicina traditionala pentru tratarea ulcerului, isteriei si al depresiilor.
CONTRIBUIE LA:Intern: functionarea normala a sistemului digestiv protejarea mucoasei gastrice stimularea producerii si eliminarii de bila sustinerea functiilor hepatice reducerea spasmelor care apar la nivelul tractului intestinal eliminarea tendintei de evacuare rapida a scaunului reducerea starilor psihice negative.
Extern: eliminarea disconfortului care apare la nivelul pielii si cavitatii bucale reducerea disconfortului care apare la nivelul venelor hemoroidale si mucoasei anale.
REACTII ADVERSE: pot aparea fotosensibilitate si alergii cutanate.
CONTRAINDICATII: alergie la sunatoare.
Hippocrate utiliza planta datorita actiunii sale antiinflamatoare.
Denumirea stiintifica a plantei Hypericum provine din hyper si eikon, care in limba greaca inseamna peste o aparitie, ceea ce face trimitere la protectia impotriva spiritelor rele, demoniace.
Sunatoarea face parte din familia Hypericaceae, fiind o planta erbacee, perena, heliofila, cu frunze ovat-eliptice si flori galbene