Calatoria, fie medievala, fie moderna, s-a nascut din dorinta de a descoperi diversitatea, fiind totodata rezultatul setei de cunoastere, al ambitiei de a dobandi bunuri spirituale sau doar materiale.
O vedere de ansamblu Constantin Ardeleanu, Calatoria in Banat a baronului Frederick John Monson (1839) Constantin Ardeleanu, Calatoria in Principatele romane a lui William Lennox Lascelles Fitzgerald, Lord de Ros (1835).
Carte si societate urbana in Bucurestiul secolului al XIX-lea Irina Gavrila, Consideratii urbanistice si demografice asupra capitalelor tarilor romane in literatura de calatorie (1800-1850) Marian Stroia, Calatorii europeni si realitatea politica romaneasca in prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Relatari ale calatorilor straini din prima jumatate a secolului al XIX-lea Bogdan Popa, Libraria lui Friedrich Wallbaum.
Cuprins: Adrian - Silvan Ionescu, Casatorie, divort si aventuri galante in tinuturile romanesti in vremuri de tranzitie (1800 - 1859) Nicoleta Roman, Casatoria: un spectacol al vietii din tarile romane din perspectiva calatorilor straini Daniela Busa, Divortul in relatarile calatorilor straini din prima jumatate a secolului al XIX-lea Raluca Tomi, O relatare anonima de calatorie despre viata cotidiana din Principate: La description pittoresque de la Roumanie et de ses habitants Radu Tudorancea, Ipostaze ale ,,loisir-ului&\' in spatiul romanesc.
S-au scurs cateva decenii de la aparitia primului volum al seriei Calatori straini despre tarile romane, colectie conceputa si realizata in Institutul de Istorie \'Nicolae Iorga&\', ca un vast corpus de izvoare narative externe, pornind din evul mediu si continuand pentru epoca moderna.
Si astfel se nasc adevarate ghiduri de calatorie, rod al experientei peregrinului, sugerand itinerarii, dezvaluind aspectele economice, culturale, sociale, spirituale ale locurilor prin care a trecut.
Orice calator are dorinta de a-i face si pe ceilalti partasi la voiajul sau si, in consecinta, isi descrie impresiile fie in scrisori, destinate doar unui grup familial restrans, fie in jurnale, avand ambitia publicarii lor, fie povesteste doar, odata reintors acasa.
Cine ar fi crezut ca Fratele ar putea deveni tovaras al necredinciosilor si amic al casei celor nebotezati?“.
Este graitor in acest sens textul Fratelui Felix Fabri, dominican din Ulm, scris la intoarcerea din cele doua lungi pelerinaje in Tara Sfanta si la sanctuarele Egiptului crestin: \'Astfel se intampla ca cei care erau straini datorita departarii sa traiasca, prin navigatie, in afectiune. in ciuda diferentelor economice, sociale, culturale, religioase, calatoriile au darul de a-i apropia pe oameni, oricat de mari ar fi distantele ce separa tarile lor de bastina.
Indiferent de scopul urmat, asternute pe hartie impresiile de calatorie sunt rezultatul unor fine observatii, a unei adevarate disectii a lumii inconjuratoare.
Unii calatori erau manati, in peregrinarile lor, doar de placerea de a intra in contact cu civilizatii diferite, de a le compara si corela.
Calatoria, fie medievala, fie moderna, s-a nascut din dorinta de a descoperi diversitatea, fiind totodata rezultatul setei de cunoastere, al ambitiei de a dobandi bunuri spirituale sau doar materiale
