Istoriile lui Herodot sunt o intalnire cu originile culturii noastre, cu geneza unor concepte ca polis, politica sau democratie.
Va fi mult spre binele tau daca vei indura cat mai usor povara nenorocirii tale..
Cresus ii raspunse astfel:
Se intampla sa fii fiul unor oameni care ne sunt dragi si ai nimerit la prieteni, astfel ca nu vei duce lipsa de nimic ramanand la curtea noastra.
Fara voie mi-am ucis fratele si, izgonit de tatal meu, am venit la tine lipsit de orice avutie.
Numele meu e Adrastos.
Dupa ce savarsi ritul cerut de datina, Cresus il intreba pe oaspete de unde vine si cine este, zicand:
Cine esti tu, omule, din ce parte a Frigiei vii ca sa te adapostesti la vatra mea? Si cine e barbatul sau femeia ce-ai ucis?
Strainul raspunse:
Sunt fiul lui Gordias si nepotul lui Midas.
Purificarea la lydieni se face aproape ca la eleni.
Cresus il purifica.
Venind in casa lui Cresus, el ceru sa fie purificat dupa obiceiul locului.
Pe cand pregatea inca nunta feciorului, sosi la
Sardes un om lovit de o mare nenorocire, cu mainile pangarite de sange: frigian de neam, el facea parte din casa domnitoare.
El indeparta din odaile de locuit ale barbatilor toate sagetile, lancile si alte asemenea arme de care se folosesc oamenii in razboi, si le ingramadi in niste camari, ca nu cumva vreuna din ele, cazand de pe perete, sa-l loveasca pe fiul sau.
XXXV.
De indata ce se destepta si se dezmetici, regele — inspaimantat de vis — se grabi sa-i caute fiului sau o sotie si nu-l mai trimise sa comande ostile lydiene, ca de obicei.
Celalalt insa, pe nume Atys, in toate ii intrecea pe tinerii de varsta lui, si inca cu mult.
Despre Atys, i se aratase in vis lui Cresus ca il va pierde rapus de un varf de fier.
Cresus avea doi copii, dintre care unul infirm, caci era surdomut.
Mai intai de toate, un vis ii arata aievea nenorocirea ce avea sa cada asupra lui, lovindu-i feciorul.
Dupa plecarea lui Solon, razbunarea zeilor il lovi crunt pe Cresus, fiindca, pe cat se pare, se crezuse cel mai fericit dintre oameni.
Talmacirea publicata de Adelina Piatkowski si Felicia Vant-Stef in doua volume (1961, 1964) si antologata in aceasta editie este prima – si pana acum singura – integrala din cultura romana.
Traducere de Adelina Piatkowski si Felicia Vant-StefSelectia textelor, introducere, note si glosar de ALexandrina NituIlustratii de Mihail CosuletuFragment din cartea Cele mai frumoase Istorii de Herodot INVIDIA ZEILORXXXIV.
Cititorul de azi va putea gusta exotismul Orientului, eternul mister al Egiptului si nemuritoarea poveste a razboaielor cu persii in paginile care evoca pentru intaia oara epopeea celor trei sute de hopliti de la Termopile, aroganta regelui Xerxes sau curajul lui Temistocle la Salamina.
Primele traduceri in limba romana – incomplete – ale Istoriilor au aparut la inceputul secolului al XIX-lea.
Putem contempla destinul exemplar al unui popor mic care, desi dezbinat, va infrange cel mai puternic imperiu, dar care, devenit bogat si puternic, va cunoaste dezastrul unui razboi fratricid.
Istoriile lui Herodot sunt o intalnire cu originile culturii noastre, cu geneza unor concepte ca polis, politica sau democratie
