Antologia de față, consacrată Chișinăului, colecționează „mărturii sugestive” din același segment temporal, identificând – prin alte voci – „reconfigurările ființiale” pe care, în timp, le-a cunoscut capitala fostei gubernii.
Diana VRABIE.
Bezviconi) dintre cele două războaie mondiale își trăiește epoca de glorie, devenind centru de provincie românească și primind în anii `20 ai secolului al XX-lea apostolatul elitelor culturale din celelalte provincii ale României Mari, după ce a dat tonul Marii Uniri.
Simionescu), „oraș al basmelor” (Laurențiu Fulga), „Chișinăul romantic” (Gheorghe G.
ADRIAN DINU RACHIERU Urbe învăluită în taină, oraș descins „din amintire” (George Dorul Dumitrescu), „oglinda Iașului privit de pe Galata” (Ion Th.
Acest buchet de mărturii, însoțit de un util minidicționar al autorilor antologați traversează „vremuri de mari decizii”: o epocă zbuciumată, de măreție și efervescență, vestind reapropierea spirituală.
Dezgropând texte vechi, antologia se vrea un prim florilegiu, identificând – prin proiecții (ne)sentimentale – mărcile identitare ale metropolei.
Ne întoarcem, astfel, în interbelic (cosmetizat, edenizat, de regulă, în alte tentative) pentru a descoperi fața / fețele orașului prin ochii presei.
Or, pornind de la premisa că acel Chișinău este o necunoscută, Diana Vrabie trece în revistă puzderia de evenimente care, prin ritmul reformelor și ofensiva culturalizării, îl transformă într-o „portavoce a comunității”, devenind „fanionul românismului”.
Acolo unde simțirea românească a fost sugrumată, renăscând spectaculos în agitatul interbelic.
Antologia de față, consacrată Chișinăului, colecționează „mărturii sugestive” din același segment temporal, identificând – prin alte voci – „reconfigurările ființiale” pe care, în timp, le-a cunoscut capitala fostei gubernii
