"Chipuri ale demnității românești.
Ciprian Voicilă.
Prin urmare, trebuie să alegem radical – Sau/ sau (în sensul kierkegaardian al termenului) – între păstrarea identității și adaptarea permanentă la situații noi.
Acest tip de atitudine se dovedește a fi falimentară, însă, la capitolul identitate – fie că vorbim de indentitatea personală, fie de cea colectivă (identitatea neamului românesc).
Cu cât te adaptezi mai bine, mai cameleonic la situație, cu atât dovedești că ești mai inteligent. În postcomunism, postindustrialism, postmodernism și mai ales în societatea globalistă a riscului, cuvântul de ordine este adaptarea.
Privind în jur, ai zice că „demnitate” s-a golit cu totul de sens, și-a pierdut noima (noema, în limba greacă veche).
Citind această carte, ai sentimentul că răsfoiești un album de familie al… demnității românești.
Autoarea ei, Cezarina Condurache i-a cunoscut (alături de Costel Condurache) pe majoritatea sfinților și eroilor anticomuniști, ale căror biografii sunt expuse condensat aici (Victor Dinescu, Valentina Gafencu Elefteriu, Părintele Victor Moise, Nicolae Purcărea, Dan Staicu, Ilie Tudor, Profesor Doctor Vasile Boroneanț, Părintele Constantin Burduja, Constantin Constantinescu, Olguţa Blănaru Iordănescu), de unii dintre ei legându-i o dragoste care trece din timp în veșnicie („că iubirea ca moartea e de tare…” – Cântarea Cântărilor, 8,6).
Eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor” este o carte predominant afectivă. "Chipuri ale demnității românești
