Meritul principal al textului de fata, un text care este scris simplu si percutant, cu o abnegatie si o iubire bine mascate in obiectivitatea consemnarii, si in cuprinsul caruia naratorul se retrage cu admirabila smerenie dinaintea personajelor sale, rezida nu doar in a ne trezi nostalgii noua, "paseistilor" incurabili, ci si in a ridica intrebari asupra identitatii si valorilor neamului nord - dunarean.
A publicat poeme si proza literara in Viata romaneasca, Tomis, Ateneu, Romania literara, Arca, Luceafarul, Revista Culturala Leviathan, Libris, Luceafarul de dimineata, Tiuk!, Bucurestiul literar si artistic, Cafeneaua literara, Lumina literara si artistica, Caiete Silvane, Vatra, Convorbiri literare etc..
A debutat editorial cu volumul de versuri Arlechini intr-o padure salbatica (Editura Vinea, Bucuresti, 1995).
Ca poeta, a debutat cu versuri in Convorbiri literare, in noiembrie 1989.
Este prezenta in antologii si in lucrari dedicate jurnalismului romanesc.
A initiat si coordoneaza suplimentul lunar Lumina literara si artistica al Ziarului Lumina.
A fost redactor sau secretar general de redactie in cadrul mai multor publicatii, intre care Privirea si Jurnalul National; in prezent, este redactor la Ziarul Lumina si realizatoare de emisiuni la Radio Trinitas.
Este licentiata a Facultatii de Filosofie si Jurnalism a Universitatii "
Spiru Haret" din Bucuresti, absolventa a cursurilor de graficapictura ale Scolii Populare de Arta din Buzau si a Scolii de secretariat artistic de redactie a Fundatiei Athenaeum Bucuresti. - Christian Craciun, 4 februarie 2020 Daniela Sontica este poeta, jurnalista si eseista, membra (din 2017) a filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania.
Altfel spus, cu o comoara...
Avem, in fond, de-a face cu un catalog de modele.
Intr-un ceas istoric in care actualizarea acestor dileme identitare devine (din nou?) de o presanta actualitate.
Meritul principal al textului de fata, un text care este scris simplu si percutant, cu o abnegatie si o iubire bine mascate in obiectivitatea consemnarii, si in cuprinsul caruia naratorul se retrage cu admirabila smerenie dinaintea personajelor sale, rezida nu doar in a ne trezi nostalgii noua, "paseistilor" incurabili, ci si in a ridica intrebari asupra identitatii si valorilor neamului nord - dunarean
