De buna seama, insusirea cea mai nociva a revolutiilor nu consta atat in potentialul lor distructiv, anarhic – dezvaluit, iata, cu harnicie si azi in 2018, de dezlantuirile vestelor galbene pariziene – cat in reversul devenirii lor tiranice.
Istoria Romei ca poveste filosofica o anamneza ce se inscrie fara ostentatie, dar cu cinste pe o lista glorioasa unde figureaza Montesquieu, Gibbon, Mommsen, Toynbee..
Steinhardt, care, in Escale in timp si spatiu (1987), considera Visul lui Scipio.
Dintre numeroasele referinte critice in ceea ce-l priveste, notabila e bunaoara aprecierea profesorului Louis Vax din Lyon care, in Les chefs-d\'oeuvre de la litterature fantastique (1979), socoteste sistemul romanului Sergiu Pavel Dan drept clasificarea cea mai meticuloasa pe plan mondial a motivelor literaturii fantastice, precum si opinia ilustrului eseist N.
Lucrarile sale atesta o statornica inclinatie spre sinteza, trasatura constatabila de la Proza fantastica romaneasca (1975), teza sa de doctorat, premiata de Academia romana, pana la ultimele-i realizari editoriale.
Urmeaza liceul si Literele la Cluj unde, dupa cativa ani ca profesor secundar, isi incepe cariera universitara in martie 1964.
Sergiu Pavel Dan s-a nascut in Blaj, la 27 iunie 1936.
Care sa fie, bunaoara, telurile politice ultime ale spadasinilor devizei sau miscarii #rezist? Inainte de a le cunoaste, urmarindu-le orientarea, ne intampina spectrul obsesiv pomenitului stat paralel.
Considerentele acestea explica deficitul de credibilitate al profesionistilor de azi ai platformelor ostentativ insurectionale.
Astfel, miile de executii din Franta anilor 1793-94 ori de deportari dictate dupa 1851 au survenit la doar cativa ani de la izbucnirea respectivelor revolutii, asa dupa cum nenumaratele asasinate din Rusia sovietica nu s-au datorat rabufnirilor contrarevolutionare ale vreunui general alb filo-tarist, ci lui Stalin, mostenitorul persistentei revolutii bolsevice.
Si merita stiut ca nu contrarevolutiile genereaza, cum s-ar crede, tiranie ci – vremelnic sau statornic – metamorfozele revolutiilor insesi.
De buna seama, insusirea cea mai nociva a revolutiilor nu consta atat in potentialul lor distructiv, anarhic – dezvaluit, iata, cu harnicie si azi in 2018, de dezlantuirile vestelor galbene pariziene – cat in reversul devenirii lor tiranice
