„Nu ne asteptam sa avem parte de cina noastra prin bunavointa macelarului, a berarului sau a brutarului, ci gratie faptului ca acestia isi urmaresc propriul interes.“ Atunci cand a scris ca toate actiunile noastre izvorasc din interesul egoist si ca lumea se invarte animata de castigul financiar, Adam Smith i-a dat viata „omului economic“.
Will HuttonKatrine Marcal ne convinge cu farmecul unor calitati remarcabile, rar de gasit in una si aceeasi persoana: documentare solida in istoria doctrinelor economice, forta analitica, umor acid, scriitura alerta si neconventionala, curajul de a spune lucrurilor pe nume si de a-si asuma propunerea unor solutii de schimbare a lumii noastre intr-una mai buna si mai echitabila..
Nina Power, autoarea cartii One Dimensional Woman Aceasta este o viziune total diferita - si feminista - a teoriei economice.
Cartea lui Katrine Marcal este instructiva, incisiva si amuzanta: omul economic si-a gasit perechea.
Philip Roscoe, autorul cartii I Spend, Therefore I Am Incisiva si spirituala, Cine i-a gatit cina lui Adam Smith? cauta sa restaureze un sentiment de omenie, de empatie si de grija in imaginea noastra despre economie si relatiile dintre sexe.
Aceasta carte erudita, furioasa si eminamente usor de citit ii va face pe foarte multi economisti sa-si caute o ascunzatoare.
Katrine Marcal ne prezinta o convingatoare critica a „omului economic“, pe care ni-l dezvaluie asa cum este cu adevarat – o fictiune.
In aceasta curajoasa zugravire a dezordinii in care ne aflam, Katrine Marcal ataca cel mai mare mit al epocii noastre si ne invita sa-l alungam pe omul economic o data pentru totdeauna.
A venit vremea sa schimbam povestea.
Insista ca daca femeile sunt platite mai putin, atunci asta se explica prin faptul ca munca lor valoreaza mai putin – cum ar putea sa fie altfel? Teoria economica ne-a spus o poveste despre modul in care functioneaza lumea si noi am inghitit-o pe de-a-ntregul.
Nesocoteste munca neplatita a femeilor care isi cresc copiii, le poarta de grija celor care au nevoie de asistenta, fac curat si gatesc.
In prezent, teoria noastra economica se axeaza pe interesul egoist si exclude toate celelalte motivatii.
Si totusi, in fiecare seara, mama lui Adam Smith avea grija sa-i puna pe masa cina, nu manata de interesul egoist, ci de iubire.
Egoist si cinic, omul economic ne-a dominat de atunci incoace gandirea, iar influenta lui s-a raspandit din domeniul pietei pana la modul in care facem cumparaturi, muncim si iubim. „Nu ne asteptam sa avem parte de cina noastra prin bunavointa macelarului, a berarului sau a brutarului, ci gratie faptului ca acestia isi urmaresc propriul interes.“ Atunci cand a scris ca toate actiunile noastre izvorasc din interesul egoist si ca lumea se invarte animata de castigul financiar, Adam Smith i-a dat viata „omului economic“
