Cumva, ciorchinii sunt mărgele care, odinioară, erau înșirate una după alta pe o ață, acea înșiruire conferindu-le o semnificație individuală oarecare în totalitatea integratoare, dar care, deșirându-se de pe acea ață (pasămite printr-un accident), și-au pierdut noima întregului – nici o mărgea nu mai știe după sau înaintea cărei alte mărgele stătea până la deșirare.
Sugestia de conținere a întregului în părți este, cred, irezistibilă în ideea (estetică) de ciorchine. În consecință, pentru fiecare dintre cele cinci elemente (metafizice) de fundare a lumii, ofer un fragmentarism aleatoriu, deși sub semnul vag unificator al elementului în cauză.
Un algebrist incorigibil ar putea calcula, desigur, numărul permutărilor liniare după care ciorchinii/mărgelele pot fi ordonate – în această eventualitate improbabilă, eu propun doar una dintre aceste permutări.
Cumva, ciorchinii sunt mărgele care, odinioară, erau înșirate una după alta pe o ață, acea înșiruire conferindu-le o semnificație individuală oarecare în totalitatea integratoare, dar care, deșirându-se de pe acea ață (pasămite printr-un accident), și-au pierdut noima întregului – nici o mărgea nu mai știe după sau înaintea cărei alte mărgele stătea până la deșirare
