„A afișa compasiune nu înseamnă a fi slab sau drăguț“ – aceasta este o bună premisă pentru provocarea pe care ne-o lansează Paul Gilbert, inițiator al terapiei bazate pe compasiune și președinte fondator al Compassionate Mind Foundation.
Printre consecințele acestui conflict se numără furia, anxietatea și depresia care, neconștientizate și gestionate necorespunzător, pot intoxica întregul țesut de relații interumane ale unei persoane, și așa pus la încercare de presiunile vieții contemporane și ale societății axate pe performanță și consum.
Paul Gilbert ne demonstrează cu erudiție, blândețe și umor că o cunoaștere aprofundată a acestor mecanisme și un exercițiu constant ne pot ajuta să confruntăm zonele cele mai întunecate ale propriilor minți.
Pentru că, într-adevăr, abordarea compasiunii în relația cu propriul sine, cu cei din jur și în fiecare domeniu al vieții cotidiene cere un efort susținut de conștientizare și o practică asiduă, care împreună duc la o transformare profundă a persoaneiOrice schimbare începe cu mintea, într-un sens cât se poate de concret, pe care Gilbert îl explică prin recurs la cercetări recente, de factură evoluționistă, din neuroștiințe și psihanaliză: avem un creier „vechi“, spune el, proiectat în scopul supraviețuirii, care intră adesea în conflict cu creierul „nou“, de origine mai recentă în cazul speciei umane evoluate, capabil de operații mai complexe și mai subtile. „A afișa compasiune nu înseamnă a fi slab sau drăguț“ – aceasta este o bună premisă pentru provocarea pe care ne-o lansează Paul Gilbert, inițiator al terapiei bazate pe compasiune și președinte fondator al Compassionate Mind Foundation
