Conciliile de la Efes, 431, si Calcedon, 451, definesc dogma cristologica.
Evangheliile dau marturie despre actiunile teandrice, divino-umane, ale lui Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu, dumnezeirea si umanitate nu anihileaza una pe alta, nu se succed si nici nu se completeaza, ci actioneaza in armonie una cu cealalta, fiecare pastrand caracteristicile specifice..
La Calcedon, conciliarii afirma, impotriva invataturii monofizite predicate de ieromonahul Eutihie, distinctia, in unica persoana a lui Isus din Nazaret, a celor doua firi, fara confuzie, fara schimbare, fara divizare si fara separatie.
Diferenta celor doua firi nu a fost suprimata prin unirea lor, insa intalnirea inexprimabila a divinitatii si umanitatii realizeaza pentru noi un singur Cristos.
Firile diferite, umana si divina, s-au intalnit intr-o unitate veritabila si din amandoua a devenit un singur Cristos si un singur Fiu.
De aceea Fecioara Maria trebuie numita Theotokos, Nascatoare de Dumnezeu, nu doar Christotokos, Nascatoarea lui Cristos, sau Anthropotokos, Nascatoarea firii umane a lui Cristos, dupa cum predica Nestorius al Constantinopolului.
In Isus din Nazaret, facut om pentru noi si pentru a noastra mantuire, Parintii conciliari recunosc, la intrunirea conciliara de la Efes, o singura persoana si doua firi, divina si umana, Dumnezeu adevarat si om adevarat.
Conciliile de la Efes, 431, si Calcedon, 451, definesc dogma cristologica
