Unul din cei mai importanti filosofi ai secolului al XX-lea, Edmund Husserl a adus mari contributii in varii domenii precum logica, filosofia stiintei sau epistemologia.
Prin ideea de "filosofie ca stiinta riguroasa" - adica a delimitarii prin reductie a ceea ce este, in orice stiinta, prin descoperirea principiilor de baza -, Husserl a oferit o metoda de lucru noua, in toate sectoarele creatiei. 277-301) a articolului este intregita de Husserl cu o a treia parte, intitulata: Fenomenologia transcendentala si filosofia ca stiinta universala in fundamentare absoluta, continand urmatoarele teme: "fenomenologia transcendentala ca ontologie"; "fenomenologia si criza de fundamente a stiintelor exacte"; "fundamentarea fenomenologica a stiintelor despre fapte si fenomenologia empirica"; "fenomenologia completa ca filosofie universala"; "problemele supreme si ultime ca probleme fenomenologice"; "solutionarea fenomenologica a tuturor opozitiilor fi.
O "a patra, ultima versiune" (p. 264-277). cit., p.
Ideea de fenomenologie si orientarea asupra constiintei) a unei "a doua prelucrari" de catre Heidegger, restul textului (partea a II-a: Psihologia fenomenologica si fenomenologia transcendentala) fiind cel redactat de Husserl; d) observatiile lui Heidegger la aceasta redactare (Op. 263: Introducere. pana la p. cit. 600-601), cuprinzand observatii la textul primului proiect al articolului; b) prezenta unor observatii ale lui Heidegger pe textul proiectului amintit; c) reredactarea introducerii si a primei parti (in Op. cit., p.
In acest din urma sens, marturie stau: a) scrisoarea adresata de Heidegger lui Husserl la 22 octombrie 1927 (in: Op.
XV).
IX, Martinus Nijhoff, Den Haag, 1962, p.
Gesammelte Werke, Bd.
Edmund Husserl.
Sommer-Semester, 1925, in: Husserliana.
Biemel, Einleitung des Herausgebers la: Phanomenologische Psychologie, Vorlesungen. 1927), toate fiind scrise in a doua jumatate a anului 1927, prezinta un deosebit interes atat in istoria fenomenologiei, cat si, asa cum s-a precizat, ca "o dovada, unica in felul ei, a colaborarii dintre Husserl si Heidegger" (W.
XVII, ed.
A New Survey of Universal Knowledge (vol. [...] Variantele articolului Phenomenology , elaborat de Husserl pentru Encyclopaedia Britannica.
I a aparut in 1950, prefata fiind scrisa de Van Breda in 1949)".
IX, X; ed.
I, Aufl., 1963, p.
Gesammelte Werke, Bd.
Edmund Husserl.
Van Breda, director al Arhivelor Husserl de la Louvain (de la infiintare, in 1939, pana in 1974, anul mortii ilustrului exeget al husserlianismului), spre deosebire de textele compuse de Husserl in vederea publicarii si care "se adreseaza unor cititori ce poseda o formatie filosofica avansata", acestea se bazeaza pe note de curs, "scrise in mare parte in extenso, intr-un stil curgator si pe deplin lizibil", intr-o redactare in care "se simte efortul autorului de a se mentine la nivelul auditoriului sau"; "contrar monologurilor filosofice" (e vorba de texte concepute "fara cea mai mica preocupare pentru un cititor eventual"), aceste texte au fost compuse si elaborate de autor, "in intentia de a initia pe altii in ideile sale" (Preface la: Husserliana.
Asa cum a prezicat H.
L.
Conferinte pariziene (Pariser Vortrage ), impreuna cu Meditatii carteziene (Cartesianische Meditationen ), se situeaza intre expunerile de baza ale fenomenologiei lui Husserl, fiind elaborate, in primul rand, cu scopul de explicitare si clarificare a punctului de vedere al noii directii de gandire.
Mai mult, ca un omagiu adus autorului Discursului asupra metodei , Husserl considera fenomenologia ca fiind un nou cartezianism, un cartezianism al secolului XX.
In Conferinte pariziene - de exemplu - Husserl afirma ca Rene Descartes a exercitat o actiune hotaratoare asupra sensului fenomenologiei.
Alexandru Boboc - reprezinta o introducere in sistemul de gandire al acestui mare filosof.
Conferinte pariziene si alte scrieri filosofice - prin atenta traducere a prof.
Vol.
Unul din cei mai importanti filosofi ai secolului al XX-lea, Edmund Husserl a adus mari contributii in varii domenii precum logica, filosofia stiintei sau epistemologia.
Prin ideea de "filosofie ca stiinta riguroasa" - adica a delimitarii prin reductie a ceea ce este, in orice stiinta, prin descoperirea principiilor de baza -, Husserl a oferit o metoda de lucru noua, in toate sectoarele creatiei
