...
Tabloul acesta la care inchipuirea-mi se opreste cu drag si cu sete imi arata legatura dintre veacurile apuse si dintre zilele de astazi, bogate si unele si altele in primejdii, dar bogate si in fapte mari, imi arata legatura tainica a sangelui si a destinului, care indeamna fara odihna a ne cauta unii pe altii, oricat am fi de imprastiati si despartiti, a ne cutremura unii de durerile celorlalti - legatura din care izbucneste acum si totdeauna pana la desavarsita-i infaptuire dorul nostru al tuturor de a ne vedea uniti sub o singura stapanire, care sa fie a noastra: o tara si un popor! Ceasul se apropie, intreg trecutul nostru ne vorbeste prin glorioasele-i ca si prin dureroasele-i amintiri, Scoala ne-a aprins faclia constiintei calauzitoare, Bisericile se deschid pentru binecuvantarea si pentru praznuirea zilei mari, iar mandra noastra Armata, pregatita ca niciodata, asteapta doar ca goarna sa sune semnalul celei mai minunate dintre sarbatori....
Pa.
In acelasi timp are o intensa activitate politica.
Se implica in organizarea de reuniuni religioase, a invatatorilor, a femeilor, sustine tinerii studiosi.
Se dovedeste un bun organizator.
Predispus la sacrificii, neavand familie, se pune cu toata fiinta sa in slujba cauzei nationale, dar nu prin discursuri goale de continut, ci prin actiuni concrete.
S-ar parea ca avea un talent oratoric comparabil cu al fratelui Vasile.
Daca fratele Vasile isi luase sarcina de a realiza legaturi politice la nivel inalt - audiente la regele Carol I, misiune diplomatica la Roma, interviuri in presa internationala, misiune diplomatica in Statele Unite ale Americii, Constantin se va concentra pe realizarea unor "structuri teritoriale" apte sa sustina activitatea elitelor culturale si politice.
El se inscrie in randul aparent insignifiantilor "propagandisti" foarte apropiati de popor, de enoriasii pe care a incercat, si in buna parte a reusit, sa-i aseze la temelia luptei pentru emancipare nationala si culturala.
Frunzarind presa vremii, constatam ca a fost mai mult decat atat.
Vasile Lucaciu, un preot la fel ca majoritatea preotilor uniti de dinainte si mai ales de dupa Memorandum.
Pacuraru Despre Constantin Lucaciu istoriografia a retinut ca a fost fratele dr. - D.
Vasile Lucaciu, supranumit "
Leul de la Sisesti", porecla insotita intotdeauna de o discrete unda de ironie si dispret de adversarii lui, romani si maghiari.
Evident, cu o trimitere directa, la deja celebrul lui frate dr.
Constantin Lucaciu - o figura istorica necunoscuta se citeste ca un scenariu de film, ca o revista a presei, ca un dosar de urmarire operativa a fostei Securitati comuniste, atat de minutios intocmit, incat ai impresia ca nu lipseste nimic din ceea ce era necesar pentru ca, la sfarsitul lecturii, datorita acestei interesante formule de cercetare, a textelor incitante cuprinse intre cele doua coperti, "fratele Constantin", cu figura lui de ascet medieval, infasurat in mantia comandata de la Roma, romantic ca mod de manifestare publica, cartezian prin modul de gandire, inceteaza sa mai fie un personaj obscur, "o figura istorica necunoscuta", recapatandu-si aura conferita de un ziarist maghiar, desigur in zeflemea, de "
Vultur valah".
Nu mai putin interesant este Un smerit memoriu (1904), un curajos proiect, cu aparente de legalitate, in fond subversiv, de mobilizare a "uriasei armate de preoti si invatatori" din Transilvania inceputului de secol 20.
Vasile Lucaciu) valorifica materiale din presa maghiara pentru prima oara traduse in limba romana, reinterpreteaza documente ignorate de cercetatori, pregatind astfel lectura interesantului studiu Biserica, Scoala si Armata publicat de Constantin Lucaciu in 1915 la Bucuresti.
O, sfanta Romanie, ce mare si glorioasa te prevad! - Constantin Lucaciu Departe de a fi o biografie romantata, noutatea acestui studiu consta in maniera obiectiva, rece, pe alocuri distanta, cu care Adriana Zaharia (jurnalista cu pregatire istorica, doctoranda a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu o lucrare despre dr. ...
Tabloul acesta la care inchipuirea-mi se opreste cu drag si cu sete imi arata legatura dintre veacurile apuse si dintre zilele de astazi, bogate si unele si altele in primejdii, dar bogate si in fapte mari, imi arata legatura tainica a sangelui si a destinului, care indeamna fara odihna a ne cauta unii pe altii, oricat am fi de imprastiati si despartiti, a ne cutremura unii de durerile celorlalti - legatura din care izbucneste acum si totdeauna pana la desavarsita-i infaptuire dorul nostru al tuturor de a ne vedea uniti sub o singura stapanire, care sa fie a noastra: o tara si un popor! Ceasul se apropie, intreg trecutul nostru ne vorbeste prin glorioasele-i ca si prin dureroasele-i amintiri, Scoala ne-a aprins faclia constiintei calauzitoare, Bisericile se deschid pentru binecuvantarea si pentru praznuirea zilei mari, iar mandra noastra Armata, pregatita ca niciodata, asteapta doar ca goarna sa sune semnalul celei mai minunate dintre sarbatori...
