Pr.
Noica zicea: „Numai dintr-un singur punct exterior filosofiei poti ajunge la filosofie: de la teologie“..
Smerenia preotului face sa rodeasca, sau potenteaza, smerenia filosofului in fata vastitatii misticii.
Preotul urca asadar cu smerenie la Olimpul Noica. a avut curajul sa urce“. la care un biet popa de tara...
Dogaru pastreaza mereu o sfiala mirata, ca in fraza de situare: „Noica...
Constantin St.
Noica raspunde: „Sunt filosof pur si simplu, dar recunosc ca teologia a fost umbra sau ingerul din spatele meu“. „Sunteti filosof crestin?“ intreaba preotul.
Noica insusi realizeaza ca i s-a oferit ocazia unei relatii aparte, propice evaluarii intalnirii filosofiei cu teologia.
Este un pic diferita de relatia maestru-discipol pe care Noica a avut-o cu tineri literati, filosofi sau simpli admiratori.
Intre preot si filosof s-a creat o relatie speciala.
Il frecventeaza pe Noica patru ani, pana in decembrie 1987, adica pana la moartea marelui om.
Acea ucenicie patimita frumos, gata de mucenicie.
Tanarul preot are vocatie autentica de ucenic.
Dogaru, pe atunci preot intr-un satuc din Prahova, il cauta pe filosoful de la Paltinis, urca muntele si ramane o vreme langa magistrul sau, mitul Noica.
In 2005, a publicat volumul Palimpsest, reflectii si dialoguri poematice dedicate unor oameni esentiali pentru viata si devenirea sa.
In 1984, Constantin St. 1954) a publicat pana acum trei carti: Fiinta la raspantiile limbajului (2000) - un tratat despre cunoasterea revelatorie
Capete apocrife (2004) - un jurnal de experiente duhovnicesti, culturale si umane, ridicate la putere.
Constantin Stan Dogaru (n.
Pr
