Aceasta lucrare, realizata ca tema a unui proiect de cercetare comun al Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative a Universitatii Crestine &bdquo
Dimitrie Cantemir” si al Academiei de Stiinte Juridice din Romania are menirea de a explica si comenta, din perspectiva constitutionala conceptele si principiile generale ale Legii fundamentale.
Din cuprins - caracterele statului - institutia cetateniei - drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale - teoria puterii si a statului - suveranitatea statului - simbolurile nationale, identitatea nationala - problemele fundamentale legate de modul de organizare si functionare a partidelor politice - minoritatile nationale Puncte forte - principiile generale ale dreptului constitutional si ale institutiilor politice sunt examinate si analizate in contextul tezelor si dezbaterilor Adunarii Constituante - Comentarii bogate si explicatii pertinente pentru fiecare articol din Constitutia Romaniei - punctual sunt semnalate deficientele unor texte si se propun solutii din perspectiva revizuirii acestora - sunt avute in vedere si consideratii de ordin istoric privind constitutiile anterioare ale Romaniei - structura comentariului vizeaza intentia legiuitorului constituant, interpretarea textului si modul sau de aplicare - numeroase referiri la deciziile Curtii Constitutionale pronuntate in materie - ample referiri la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - abordare interdisciplinara cu implicatii in sociologie si stiintele politice - ample referinte bibliografice.
Suprematia Constitutiei este o constructie teoretica intemeiata pe logica formala a asezarii normelor juridice intr-o ordine ierarhica, in functie de criterii rationale, si pe principiul suveranitatii nationale, potrivit caruia poporul este indreptatit sa pretinda Guvernantului ca acesta sa-i respecte vointa suverana exprimata in principiile si dispozitiile constitutionale.
Despre suprematia Constitutiei Romaniei Prin esenta sa, ca si prin functia sa sociala, Constitutia are o valoare si importanta juridica suprema fata de orice alta norma de drept.
Iata, cu alte cuvinte, ca forta regimului semiprezidential nu rezida in cadrul constitutional propriu-zis, ci in iscusinta formarii si utilizarii fortei si potentialului de vot al majoritatii parlamentare.
In fond, cine controleaza majoritatea parlamentara are rolul decizional in conducerea statului roman.
Mentionam si rolul majoritatii parlamentare care, de fapt, sustine prin ponderea voturilor sale realizarea programului de guvernare.
El insusi nu are parghiile de conducere ale jocului politic.
Fiecareia ii revin prerogative care le asigura eficienta in plan social, neexistand o posibilitate formala pentru excesul de putere: Parlamentul pune in aplicare proiectele legislative ale Guvernului, acesta are un rol decisiv in conducerea politicii statale, iar Presedintele Romaniei detine un rol de mediator si de a descuraja excesele de putere.
Cadrul constitutional al functionarii mecanismelor de exercitare a puterii, corespunzatoare regimului semiprezidential, este unul armonios, care pune accent pe colaborarea autoritatilor publice (Parlament, Presedinte si Guvern). (1) ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. 2 alin.
Constitutia a prevazut in art.
Pe de alta parte, regimul semiprezidential nu afecta cu nimic afirmarea deplina a principiului suveranitatii nationale, a carei expresie fidela era Parlamentul.
S-a evitat alegerea presedintelui republicii de catre un Parlament care in primii ani de la inlaturarea regimului politic super-centralizat si autoritarist era dominat majoritar de senatorii si deputatii fostului F.
S.
N., dar si fragmentarea fortelor politice cu reprezentare parlamentara care facea dificila alegerea majoritara in forul legislativ a Presedintelui Romaniei.
Optiunea a fost explicabila daca tinem seama ca a fost luat ca reper institutional Constitutia Frantei din 1958.
Despre regimul politic Membrii Adunarii Constituante au optat pentru regimul semiprezidential.
Aceasta lucrare, realizata ca tema a unui proiect de cercetare comun al Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative a Universitatii Crestine &bdquo
Dimitrie Cantemir” si al Academiei de Stiinte Juridice din Romania are menirea de a explica si comenta, din perspectiva constitutionala conceptele si principiile generale ale Legii fundamentale
