Traind in spatiul (prea) ingust al culturii nationale, disputand aceiasi receptori (cititori), care sint tot mai putini de la un an la altul, scriitorii romani par, uneori, o societate plina de pacate, circotasa, lipsita de generozitate la schimbul de promotii si generatii, infatuata pe spatiul ingust de pe un ipotetic soclu, birfitoare, lipsita de miza, saracita ca efect al unei mentalitati de oameni saraci...! Disperarea de a a scrie e mai lesne inlocuita de o mare disponibilitate de a crea topuri de o seara, de o halba, de un sezon.
Nu risc nimic spunind ca universitatile romanesti sint niste bastioane care nu apara cultura nationala, ci apara pe studenti de influenta culturii in general..
Covrigi? Sau saibe? Si asta in conditiile in care mediul in care ar trebui sa germineze literatura noua, mediul universitar dar si cel scolar, sint la noi niste paragini.
Premiile literare din Romania sint aproape toate neinsemnate material, dar scriitorul roman e multumit cu o stranie saracie care ar acoperi, parca, vinovatia de a nu sti sa faca altceva.
Traind in spatiul (prea) ingust al culturii nationale, disputand aceiasi receptori (cititori), care sint tot mai putini de la un an la altul, scriitorii romani par, uneori, o societate plina de pacate, circotasa, lipsita de generozitate la schimbul de promotii si generatii, infatuata pe spatiul ingust de pe un ipotetic soclu, birfitoare, lipsita de miza, saracita ca efect al unei mentalitati de oameni saraci...! Disperarea de a a scrie e mai lesne inlocuita de o mare disponibilitate de a crea topuri de o seara, de o halba, de un sezon