Frecvenţa divorţurilor a atins cote alarmante în ultimele decenii dând naştere unor probleme sociale noi pentru care sunt necesare soluţii noi.
Autorul propune soluţii concrete pentru evitarea acestei situaţii de la atitudini până la fraze-cheie ce pot fi adresate copilului astfel încât acesta să se dezvolte armonios păstrându-şi ambii părinţi chiar şi după divorţ..
Copilul ajunge astfel prizonierul unuia dintre adulţi şi creşte traumatizat în absenţa unui reper esenţial: mama sau tatăl său.
Autorul descrie o situaţie des întâlnită: crearea unei alianţe între copil şi unul dintre părinţi în paralel cu îndepărtarea de celălalt părinte care poate merge până la întreruperea oricăror relaţii.
Lucrarea de faţă prezintă una dintre cele mai frecvente urmări ale divorţului – alienarea parentală.
Separarea părinţilor nu reprezintă doar o sursă de suferinţă pentru copil ci şi un risc real pentru dezvoltarea acestuia.
Frecvenţa divorţurilor a atins cote alarmante în ultimele decenii dând naştere unor probleme sociale noi pentru care sunt necesare soluţii noi