„Când există discriminare împotriva unor grupuri, persoanele din grupurile respective sunt împiedicate să se exprime pe deplin și să-și realizeze potențialul." - Michelle Goldberg „Fără libertate de exprimare, nu există gândire adevărată." - Jordan Peterson Este Corectitudinea politică un duşman al libertăţii de exprimare şi al schimbului de idei? Sau, dimpotrivă, contestând relaţiile de putere dominante şi normele sociale care exclud grupurile marginalizate, Corectitudinea politică contribuie la crearea unei societăţi mai echitabile şi mai drepte? Pentru unii, răspunsul este simplu: ea suprimă dezbaterea liberă care stă la baza democraţiei, instituie diviziuni sociale artificiale şi promovează conflictele între diferitele grupuri care alcătuiesc o comunitate.
Prelegerile sale de pe YouTube au strâns peste 40 de milioane de vizualizări..
Peterson şi-a luat doctoratul în psihologie clinică la Universitatea McGill și a fost numit de către The Spectator „unul dintre cei mai importanți gânditori care au apărut pe scena mondială în ultimii ani".
Un antidot la haosul din jurul nostru (Editura Trei, 2018).
Jordan Peterson, născut la Edmonton în 1962, este profesor de psihologie la Universitatea din Toronto, psiholog clinician și autor al bestsellerului internaţional 12 Reguli de viaţă.
A obţinut Premiul Emmy pentru documentarul Stephen Fry: The Secret Life of the Manic Depressive şi a publicat zece cărţi, printre care romanul The Liar, autobiografia Moab is My Washpot şi Mythos (Editura Trei, 2019).
A studiat literatura engleză la Universitatea Cambridge înainte să devină faimos pentru rolurile sale din serialele de comedie şi pentru cel al lui Oscar Wilde din filmul biografic Wilde (1997).
Stephen Fry, născut la Londra în 1957, este actor, scenarist, scriitor, jurnalist, comediant și regizor de film.
Este autoarea a trei cărți: Kingdom Coming: The Rise of Christian Nationalism, The Means of Reproduction: Sex, Power, and the Future of the World.
Publică frecvent în The New Yorker, Newsweek, The Nation, The New Republic și The Guardian. Şi-a luat masteratul în jurnalism la Universitatea Berkeley din California, iar în prezent este editorialistă la New York Times şi comentatoare la postul de ştiri MSNBC.
Michelle Goldberg, născută în 1975 în Buffalo, statul New York, este jurnalistă şi scriitoare.
A scris peste 20 de cărți de analiză politică, multe dintre ele dedicate problemelor rasiale din Statele Unite, printre care se numără Making Malcolm: The Myth and Meaning of Malcolm X şi Tears We Cannot Stop: A Sermon to White America, bestseller New York Times. În prezent, predă sociologie la Universitatea Georgetown, găzduiește emisiunea radio Michael Eric Dyson Show şi colaborează la The New Republic.
Este Corectitudinea politică o formă de progres sau nu? Cine va câştiga dezbaterea? Michael Eric Dyson, născut în Detroit în 1958, este scriitor, profesor, predicator și realizator radio.
De cealaltă parte, tabăra contra, alcătuită din actorul şi scriitorul Stephen Fry şi profesorul de psihologie şi scriitorul Jordan Peterson.
De o parte, tabăra pro, alcătuită din profesorul, jurnalistul şi predicatorul Michael Eric Dyson şi Michelle Goldberg, editorialistă New York Times.
Dezbaterea Munk despre Corectitudinea politică a avut loc pe 18 mai 2018 la Toronto şi a pus faţă în faţă două tabere.
Eforturile îndreptate spre incluziunea socială sunt esenţiale pentru crearea unor societăţi diverse şi sănătoase.
Alţii susţin că, dimpotrivă, prin crearea de norme şi spaţii publice care le oferă dreptul de a se exprima unor grupuri şi persoane marginalizate, se lărgeşte domeniul libertăţii. „Când există discriminare împotriva unor grupuri, persoanele din grupurile respective sunt împiedicate să se exprime pe deplin și să-și realizeze potențialul." - Michelle Goldberg „Fără libertate de exprimare, nu există gândire adevărată." - Jordan Peterson Este Corectitudinea politică un duşman al libertăţii de exprimare şi al schimbului de idei? Sau, dimpotrivă, contestând relaţiile de putere dominante şi normele sociale care exclud grupurile marginalizate, Corectitudinea politică contribuie la crearea unei societăţi mai echitabile şi mai drepte? Pentru unii, răspunsul este simplu: ea suprimă dezbaterea liberă care stă la baza democraţiei, instituie diviziuni sociale artificiale şi promovează conflictele între diferitele grupuri care alcătuiesc o comunitate
