O poveste autobiografica despre curajul de care da dovada o familie in timpuluneia dintre cele mai teribile perioade din istoria secolului XX. -Fragment din recenzia de Felicia Roman.
Este realitatea zilnica a oamenilor care au fost nevoiti sa se obisnuiasca cu ea si sa reziste psihic, fizic si emotional ca sa poata supravietui.
Este lumea in care traieste fata cu Cravata rosie si in care au trait multi altii ca ea.
Este vorba despre China in cea de-a doua jumatate a secolului XX.
Pe de-o parte, o lume absurda pentru cine nu a cunoscut-o niciodata, pe de alta, un taram al terorii pentru cei care au fost fortati sa il infrunte zilnic.
In acel an a inceput Revolutia Culturala.
Anul in care aveam doisprezece ani si eram in clasa a sasea.
Cu Cravata mea rosie legata la gat, emblema Tinerilor Pionieri, si cu inima plesnindu-mi de fericire, am crescut zi de zi, pana in fatidicul an 1966.
Nu ma indoisem niciodata de ceea ce mi se spunea...
Pe deasupra, eram si increzatoare.
Ma simteam mandra pentru ca faceam totul bine si intotdeauna ma asteptam sa reusesc.
Am fost fericita pentru ca mereu eram iubita si respectata.
Si am fost.
Au sperat ca voi fi cea mai fericita fata din lume.
Cu mare grija, parintii mi-au ales numele: Ji-li, adica norocoasa si frumoasa.
O poveste autobiografica despre curajul de care da dovada o familie in timpuluneia dintre cele mai teribile perioade din istoria secolului XX
