"Bucurestiul este expresia desavarsita a coabitarii dintre variate si nebanuite contraste.
Incepand din 2014, este manager al Muzeului Municipiului Bucuresti..
Coordoneaza Revista de Antropologie Urbana din 2012 si preda antropologie urbana pentru cursurile de master si doctorat la Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ".
Ca rezultat al acestui stagiu a publicat lucrarea Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalitatii la Francisc Josif Rainer (2012).
Cristiana Glavce.
Intre anii 2011 si 2012, a urmat cursurile scolii postdoctorale in specialitatea antropologie la Institutul de Antropologie " Francisc Rainer " (al Academiei Romane), sub coordonarea prof. 1968) este licentiat in istorie al Universitatii din Bucuresti, unde a obtinut si un doctorat in geografie umana (2004).
ADRIAN Majuru (n.
O colectie in care se intrepatrund antropologia, istoria mentalitatilor, istoria ca atare, destinata publicului larg.
Povesti de altadata, stiintific documentate si spuse cu har, despre peisajul orasenesc, despre comportamentul oraseanului, despre vestimentatie, ocupatii, petrecerea timpului liber etc.
De la fanarioti pana la perioada interbelica, trecand prin regimul comunist si ajungand in contemporaneitate, orasul s-a nascut si a evoluat sau involuat, ramanand o constanta in viata noastra.
Ele au luat diverse forme, precum teatrul (de vara, de varieteu), cabaretul, cafenelele, restaurantele si braseriile, balul si dansul de societate de mai tarziu, parcurile de promenada si pentru echitatie, magazinele de lux, agentiile de vacanta, vilegiatura si excursiile de final de saptamana, tenisul de camp si sporturile de iarna, soarelele si petrecerile private, supeurile si lectiile de pian." - Adrian Majuru Noua colectie "Istorii urbane" , coordonata de Adrian Majuru, este o incursiune in istoria mica si mare a oraselor romanesti in principal, ca si in vietile locuitorilor acestora, fie ca sunt boieri, burghezi sau simpli uvrieri.
Aspectele cotidiene care au dat un impuls fascinant socializarii in orasele noastre moderne au o istorie relativ recenta in povestea noastra urbana, de circa 250 de ani.
S-a crezut ca mult mai acceptabila este coabitarea: intre lux si mizerie, intre oameni si caini, intre colibe si palate, intre burghez si cersetor, intre noroi sau praf si imbracamintea eleganta.
Dar toate partile constitutive, aflate intr-o diversitate incompatibila cu uniformitatea atat de dorita, distrug efortul coordonat de o minoritate urbana.
Aceasta este singura constanta istorica a unei asezari aglomerate care s-a adunat cu greu si in mare graba si care se chinuie inca sa-si contureze o personalitate. "Bucurestiul este expresia desavarsita a coabitarii dintre variate si nebanuite contraste
