Dany spune intotdeauna nu.
Pentru prima data de cand Dany e la scoala, un profesor a vazut in el nu un copil rau, ci un baiat cu multa imaginatie, care stie sa manuiasca bine cuvintele si care ar putea deveni candva un avocat..
Dany este impresionat de gestul domnului Losof si accepta sa compuna scrisorile.
Din fericire, domnul Losof intelege ca tot ce trebuie sa faca este sa il ajute pe Dany sa inteleaga ca si profesorii au inima si ca, oricat de inofensive ar parea, cuvintele chiar pot rani.
Prin urmare, la consiliul disciplinar se hotaraste suspendarea lui Dany pe o perioada de opt zile, timp in care baiatul va trebui sa ii scrie fiecarui profesor cate o scrisoare de multumire, aratandu-i pentru ce il apreciaza si il stimeaza.
Copiii fac chiar si un concurs de idei si desene! Dar intr-o zi, domnul Losof, dirigintele, il prinde pe Dany asupra faptului.
In scurt timp, toata clasa se entuziasmeaza si se lasa antrenata in jocul de imaginatie al lui Dany.
Isi imagineaza tot felul de chinuri pentru profesorii lui, plecand chiar de la materiile pe care le predau: pe proful de desen l-ar sterge cu guma, pe proful de mate l-ar indoi in patru si apoi in opt, pe proful de italiana l-ar spanzura cu niste spaghete si tot asa.
La fiecare ora de scoala, sta in banca lui si deseneaza.
Profesorii se gandesc serios sa il lase repetent.
Asa ca Dany se hotaraste sa se razbune.
Dar cele mai mari probleme in consiliul clasei le are chiar Dany: are cele mai proaste note si mereu deranjeaza orele.
Si, spre marea sa surprindere, toata lumea voteaza cu el! De acum incolo, impreuna cu Cynthia, colega lui, trebuie sa vorbeasca in apararea celorlalti elevi in consiliul clasei.
Dar iata ca, din greseala, se trezeste pe lista de candidati pentru alegerile de reprezentanti ai elevilor.
Pur si simplu nu exista nimic care sa-i placa la scoala.
Nu profesorilor, nu temelor pentru acasa, nu colegilor de clasa.
Dany spune intotdeauna nu
