Penelopa își țese pânza în așteptarea lui Odysseu, Vladimir și Estragon vagabondează așteptându-l pe Godot și fiecare dintre noi are ceva de așteptat: sosirea unui autobuz în stație, un apel care nu mai vine, ceainicul care stă să dea în clocot.
Aducând în discuție câteva exemple fascinante, de la reflecțiile filozofului Henri Bergson pornind de la un cub de zahăr până la picturi ale lui Ferdinand Hodler și texte de Rainer Maria Rilke, Elizabeth Bishop și Raymond Carver, Harold Schweizer analizează din multiple perspective acest fenomen pe cât de prezent, pe atât de des trecut cu vederea.
De la disperare la speranță, trecând prin plictiseală și absurd, Harold Schweizer propune o filozofie a așteptării, înțelegând-o nu ca simplu segment de timp ce trebuie traversat, ci ca pe o condiție a ființei omenești..
Dar pătrundem oare sensul gesturilor noastre de nerăbdare? Ne întrebăm vreodată care e relația dintre timp și așteptare? Există o etică, sau poate chiar o artă a așteptării? Să însemne internetul, cumpărăturile online și rețelele de socializare că în vremurile noastre așteptarea a luat sfârșit?Despre așteptare explorează aceste întrebări și altele asemenea.
Penelopa își țese pânza în așteptarea lui Odysseu, Vladimir și Estragon vagabondează așteptându-l pe Godot și fiecare dintre noi are ceva de așteptat: sosirea unui autobuz în stație, un apel care nu mai vine, ceainicul care stă să dea în clocot
