Florentin Popa a aparut in poezia romana ca un OZN.
Isi rezerva dreptul de a fi uitat...
A fondat (micro-)platforma culturala / comunala Mafia Sonetelor, unde il puteti vedea cioplind la poeme si sporovaind pe podcasturi.
Vrea sa termine un album de ambient, se bazeaza pe greieri pentru munca grea. 1989, Baicoi) a publicat inca doua volume de poezie, precum si cateva traduceri.
Locuieste in Floresti, intr-un loc unde inca se mai aud greierii.
Exploziv.– Medeea IancuFlorentin Popa (n.
Polifonic.
Cinematic.
Despre (auto)distrugere, regasire de sine, apropiere si auto-afectiune; despre ceea ce se naruie si cine este naruit, caci, „daca glasul meu – sau al tau – ar fi contat vreodata/ cu adevarat, nu ar fi fost nevoie sa le inaltam.” Dezintegrare este un volum coplesitor, o coborire in infern, o acuta marturie.
Cartea in care rebelul replicant Roy plinge in locul nostru la ruine: „La ce bun ca am castigat Google Earth, dar ne-am pierdut sufletul?”– Andrei DobosDespre urme si devastare, despre cicatrici si desprindere, despre margine sociala, fragmentare si muchii este volumul lui Florentin Popa.
Cartea ca o umbra din viitor ce se prelinge in lumea noastra de acum.
Cartea pentru hackeri, hipsteri, hipioti, flaneuri si tricksteri.
Cartea care impunge des membrana dintre digital si analogic.
Cartea care si-a inventat o pinza a lui Indra in stare sa surprinda interpenetrarea obiectelor aduse impreuna si inghesuite de capitalism intr-un spatiu mic.
Dar un clasic full de scheme de atac pe care inca nu le-a identificat nimeni.– Mihai IovanelCartea cu cele mai bune sonete de la Revolutie incoace.
Acum este deja un clasic.
A bombardat psihotronic, a plasat cipuri, a modificat ADN-ul si subrutinele.
Florentin Popa a aparut in poezia romana ca un OZN
