„filosofia istoriei: prin aceasta nu intelegem aici tot ceea ce,fara indoiala, poate sa insemne, de asemenea, filosofia istoriei: teoria stiintifica a stiintei istoriei, ontologia regionala a regiunii ontologice a istoriei, fenomenologia fundamentala a istoricitatii omului, intelepciunea istorica a unor istorici intelepti: toate acestea sunt, desigur, lucruri extrem de instructive, toate pot fi numite si ele filosofia istoriei.
Vorlesungen zur Existenzsphilosophie [Individul.
Prelegeri despre filosofia existentei] (2013)..
Despre batranete] (2013), Der Einzelne.
Uber das Altern [Filosoficul finitudinii.
Printre cartile sale se numara: Schwierigkeiten mit der Geschichtsphilosophie [Dificultati cu filosofia istoriei] (1973), Apologie des Zufalligen [Apologia accidentalului] (1986), Skepsis und Zustimmung[Scepticism si consens] (1994), Philosophie des Stattdessen [filosofia lui In schimb] (2000), Skepsis in der Moderne [Scepticismul in modernitate] (2007), Endlichkeitsphilosophisches.
Incepand cu anul 1965 a predat cursuri si seminarii de filosofie la Universitatea din Gießen.
A studiat filosofia, germanistica si teologia la universitatile din Freiburg si Munster, unde a obtinut doctoratul (1954), respectiv abilitarea (1963). 1928), filosof german.
Dar este atunci mit sau iluminare? Aici se ascunde ambiguitatea, aici rezida aporia.”Odo Marquard (n.
filosofia istoriei: ea este mitul Iluminismului.
Dar aici si in cele ce urmeaza – desi aproape toate cele de mai sus par sa-si aiba in ea locul si timpul si functia lor –, filosofia istoriei inseamna o formatiune ce poate fi datata: acea formatiune care proclama o istorie a lumii ce are drept unic tel si sfarsit libertatea tuturor; acea formatiune care infrunta, deci, ceva ce pare inevitabil: faptul ca oamenii traiesc din suferinta altor oameni; acea formatiune care vede si vrea progresul si critica realitatii existente ca distinctie intre ceea ce-l favorizeaza si ceea ce nu-l favorizeaza, si care, tocmai de aceea, conteaza pe o criza finala si pe solutia ei definitiva; pe scurt: ea este aceea care face apel la iesirea oamenilor din imaturitatea lor autoimpusa, pentru ca, eliberandu-se din heteronomie, sa se proclame in mod autonom stapani ai lumii lor. „filosofia istoriei: prin aceasta nu intelegem aici tot ceea ce,fara indoiala, poate sa insemne, de asemenea, filosofia istoriei: teoria stiintifica a stiintei istoriei, ontologia regionala a regiunii ontologice a istoriei, fenomenologia fundamentala a istoricitatii omului, intelepciunea istorica a unor istorici intelepti: toate acestea sunt, desigur, lucruri extrem de instructive, toate pot fi numite si ele filosofia istoriei
