Acest eseu, fragment al unei intreprinderi filosofice (sau \'speculative&\', pentru a utiliza vocabularul sau) cu totul importante, reia de la radacina problema care a pus in miscare filosofia critica a lui Kant si, prin intermediul solutiei pe care Kant i‑a oferit‑o, a rupt in doua, pentru a ne exprima astfel, istoria gandirii.
O analiza speculativa a semnului fara semnificatie] (2013)..
Eine spekulative Analyse des bedeutungslosen Zeichens [Iterare, reiterare, repetiie.
O descifrare a \'Coup de dés\' de Mallarmé] (2011), Métaphysique et fiction des mondes hors-science [Metafizica si fictiune a lumilor din afara stiinei] (2013), Iteration, Reiteration, Wiederholung.
Un déchirage du \'Coup de dés\' de Mallarmé [Numarul si sirena.
Eseu asupra necesitatii contingentei] (2006), Le nombre et la sirène.
Essai sur la nécessité de la contingence [Dupa finitudine.
Pana acum, a publicat urmatoarele volume: Après la finitude.
In prezent este conferentiar la Université
Paris-1 Panthéon-Sorbonne.
In 1997 a obtinut doctoratul cu o teza intitulata L’inexistence divine [Inexistenta divina].
A studiat la École normale supérieure din Paris, institutie la care ulterior a predat cursuri si seminarii de filosofie. 1967), filosof francez. (Alain Badiou) Quentin Meillassoux (n.
Dar, asemeni lui Hume, el sustine ca nu exista niciun fundament valabil pe care necesitatea legilor naturii sa se poata sprijini.
Asemeni lui Kant, Meillassoux salveaza necesitatea, inclusiv cea logica.
Quentin Meillassoux a aratat cu o forta uimitoare ca o intelegere alternativa a problemei lui Hume, ramasa intr‑o oarecare masura in umbra, in ciuda faptului ca e mai \'naturala&\', poate da nastere unui cu totul alt partaj.
Regasim aceeasi distinctie ca fundament al alteia, centrala pentru Carnap si traditia analitica, intre stiintele formale si stiintele experimentale.
Gandirea lui Deleuze si Foucault se invarte tot in jurul ei.
Distinctia dintre receptarea sensibila si constituirea transcendentala pare a fi cadrul de referinta obligatoriu al intregii gandiri moderne, si in special al teoriei \'modalitatilor&\', respectiv a necesitatii si a contingentei.
Insa, nevrand sa renunte la necesitatea legilor naturii, a caror forma matematica si al caror acord cu observatia empirica sunt cunoscute de la Newton incoace, Kant trebuie sa conchida ca aceasta necesitate, deoarece nu poate proveni din receptarea noastra sensibila, are o alta sursa: activitatea constituanta a unui subiect universal, pe care Kant il numeste \'subiect transcendental&\'.
Unde isi are sursa aceasta pretinsa necesitate, de vreme ce, in mod evident, experienta sensibila, din care provine tot ceea ce stim sau credem ca stim cu privire la lume, nu poate sa o garanteze? Dupa cum se stie, Kant ii concede lui Hume ca tot ceea ce stim isi are sursa in experienta.
Aceasta problema, formulata in maniera cea mai clara de catre Hume, priveste necesitatea legilor naturii.
Acest eseu, fragment al unei intreprinderi filosofice (sau \'speculative&\', pentru a utiliza vocabularul sau) cu totul importante, reia de la radacina problema care a pus in miscare filosofia critica a lui Kant si, prin intermediul solutiei pe care Kant i‑a oferit‑o, a rupt in doua, pentru a ne exprima astfel, istoria gandirii
