DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - Costin Fenesan

Descriere YEO:

DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - - Disponibil la grupdzc.ro

Pe YEO găsești DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - de la MEGA, în categoria Istorie.

Indiferent de nevoile tale, DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - Costin Fenesan din categoria Istorie îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.

Preț: 57 Lei

Caracteristicile produsului DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 -

• Brand: MEGA
• Categoria: Istorie
• Magazin: grupdzc.ro
• Ultima actualizare: 21-12-2024 01:38:29

Comandă DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - Online, Simplu și Rapid

Prin intermediul platformei YEO, poți comanda DIPLOMATARIUM BANATICUM. Volumul 2 - de la grupdzc.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.

Descriere magazin:
Cucerirea Banatului de la campie si a cetatii Timisoara de catre Poarta in vara anului 1552 a determinat pentru mai bine de un secol si jumatate rosturile teritoriului dintre Mures Carpatii Meridionali Dunare si Tisa. In Banat aveau sa coexiste si nu arareori sa se confrunte doua lumi cu structuri randuieli si obiective cu totul diferite si opuse. Pe de o parte se va manifesta cu valente mereu sporite datorita importantei strategice si deopotriva a resurselor economice eialetul Timisoarei insemnat nu numai ca un adevarat punct de supraveghere al principatului transilvanean invecinat ci de asemenea ca una din bazele de organizare si pornire a actiunilor de expansiune otomana spre Europa centrala. Pe de alta parte Banatul de la munte constituit ca banat al Caransebesului si Lugojului in cadrul principatului autonom al Transilvaniei sub suzeranitate otomana va avea de infruntat vecinatatea mereu amenintatoare si pagubitoare a puterii otomane cu telul mai mult sau mai putin marturisit de a-l cuprinde in hotarele sale si va trebui sa se confrunte cu propriile sale slabiciuni datorate atat resurselor materiale si umane limitate cat mai cu seama statutului sau de potential obiect de schimb in relatia principilor ardeleni cu Poarta. Faptul ca banatul Caransebesului si Lugojului a reusit sa supravietuiasca pana in 1658 se datoreaza pe de o parte poate in mod paradoxal asezarii sale geografice intr-o zona aflata oricum sub controlul strict al Portii pe de alta parte unor conjuncturi politico-militare care au afectat puternic spatiul central-european. In acest sens se cuvine remarcat razboiul pornit in 1594 impotriva Portii de Habsburgii sustinuti de principele ardelean Sigismund Bathory si de Mihai Viteazul domnul Tarii Romanesti. Unele din episoadele acestuia inca destul de putin cunoscute s-au desfasurat tocmai pe teritoriul Banatului culminand cu cele doua asedii nereusite asupra Timisoarei 1596 si 1597 si rascolind hotarul oricum nesigur si extrem de volatil intre eialetul otoman si banatul Caransebesului si Lugojului. Destinul acestuia din urma parea sa fie pecetluit mai intai in timpul stapanirii brutale a generalului imperial Basta asupra Transilvaniei 1602 1604 apoi in vremea razboiului civil care a framantat principatul autonom in 1605 1606 cu implicarea interesata de o parte sau de cealalta a Habsburgilor si a Portii. In acest context pierderea importantei cetati Lipova 1605 de pe linia strategica a Muresului in favoarea Portii parea sa vesteasca si apusul banatului Caransebesului si Lugojului ai carui dregatori si nobili erau izati la randul lor de simpatii politice ergente. Starea de incertitudine si primejdie necontenita a fost curmata abia dupa ce principele ardelean Gabriel Bethlen membru al unei familii nobiliare cu radacini in Banat la Ictar a reusit sa stavileasca presiunea otomana prin cedarea catre Poarta a cetatii Lipova 14 iunie 1616 care fusese recuperata in 1607. Pana la mijlocul secolului al XVII-lea banatul Caransebesului si Lugojului si-a mentinut rosturile sale cristalizate inca de la inceput ca punct de observare a lumii otomane de la Timisoara si Belgrad si deopotriva canal de comunicare intre conducerea principatului autonom si autoritatile otomane locale. In 1658 pe fondul politicii externe si militare aventuriste a principelui Gheorghe Rakoczy al II-lea urmata de lupta pentru scaunul princiar al Transilvaniei speculata prompt de Poarta banatul Caransebesului si Lugojului a fost incorporat eialetului Timisoarei. Chiar daca in timpul razboiului cel lung cu Poarta 1683 1699 Habsburgii au reusit sa ocupe vremelnic Banatul de munte pacea de la Karlowitz 1699 avea sa lase intreaga provincie pe mai departe in stapanirea Portii. Abia dupa razboiul austro-turc din 1716 1718 si pacea de la Passarowitz 1718 Banatul avea sa intre pentru doua secole sub stapanirea vulturului bicefal al Habsburgilor. Cu aceasta lumea Banatului avea sa fie rascolita din nou dobandind noi structuri noi randuieli si obiective. O singura constanta din viata Banatului in lungul secolelor de stapanire straina romanii locuitorii dintot