O splendidă poveste inițiatică, muzicală și onirică, așa cum numai Eric-Emmanuel Schmitt știe să scrie.“ – Point de Vue Obsedat de o amintire din copilărie și fascinat de Chopin, tânărul Eric-Emmanuel se hotărăște să ia ore de pian.
Respir prin urechi!“ – Eric-Emmanuel Schmitt, interviu în Le Progrès.
Pot să stau o zi fără să scriu sau să citesc, dar nu și fără să ascult sau să fac muzică.
Muzica are o incredibilă influență spirituală și emoțională asupra mea.
Prin ea renasc, mă consolez sau îmi exprim suferința.
Muzica este indispensabilă pentru viața mea interioară.
Esențialul.“ – La Libre Belgique Da, am scris și o carte despre Mozart, și una despre Beethoven.
Scriu ca un copac în bătaia vântului, cu trunchiul inteligenței rămânând neclintit și frunzișul sensibilității fremătând.» O poveste delicată ca o adiere, despre ucenicia acelui lucru care îi scapă rațiunii.
Scriu făcând cerculețe în apă, pentru a pândi amplificarea undelor și dispariția lor. «Scriu mângâind florile de câmp, fără a le mișca picăturile de rouă.
După un început cu stângul, Doamna Pylinska, exotica și intransigenta profesoară poloneză stabilită la Paris, îi va oferi o educație muzicală originală: lecții private despre viață, despre artă și despre iubire, care, odată înțelese, îi vor revela tânărului adevărata lui vocație.
O splendidă poveste inițiatică, muzicală și onirică, așa cum numai Eric-Emmanuel Schmitt știe să scrie.“ – Point de Vue Obsedat de o amintire din copilărie și fascinat de Chopin, tânărul Eric-Emmanuel se hotărăște să ia ore de pian
