Sefer Yetzirah si Sefer Ha Zohar, cele doua carti recunoscute drept textele de baza ale Cabalei (sec.
Este totodata membru al Consiliului superior de instructie publica si se numara printre membrii fondatori si presedinti ai Ligii pacii si libertatii si al Ligii nationale impotriva ateismului, unde va crea, in 1891, revista La Paix Sociale..
In 1852 devine conservator adjunct la Biblioteca Imperiala, intre 1854 si 1881 sustine un curs asupra dreptului natural si uman la College de France.
Intre 1849 si 1852 este suplinitorul lui Jules Barthaelemy-Saint-Hilaire la catedra de filozofie greaca si latina la College de France.
In acelasi an apare Dictionnaire des sciences philsosophiques, pe care il redacteaza cu sprijinul a peste 500 de autori.
In 1844 este admis membru al Academiei de Stiinte Morale si Politice datorita studiului sau recent aparut, La Kabbale ou La Philosophie Religieuse des Haebreux, calificat de Michelet drept "capodopera critica".
In 1840, la varsta de numai 36 de ani, inaugureaza la Sorbona un curs liber de filozofie sociala.
Devine profesor de filozofie la colegiile din Douai, Nancy si Versailles.
In 1832 iese pe primul loc la un concurs de filozofie si obtine doctoratul in litere.
Iti face studiile la colegiul din Nancy si la universitatea din Toulouse. si tot ce invata pe pamant le era cunoscut mai inainte sa ajunga pe el." - Zohar Adolphe Franck (1809-1893), scriitor francez, deopotriva filozof spiritualist si eclectic, in linia lui Victor Cousin, filozof al iudaismului si al dreptului.
Doctrina lor, destul de asemanatoare celei pe care metafizicienii germani o privesc astazi ca pe o mare cucerire intelectuala a timpului nostru, se intemeiaza pe identitatea absoluta a gandirii si a existentei." - Adolphe Franck "...
Fiind esential diferita de credinta religioasa, ea s-a integrat in istoria spiritualitatii umane intr‑un mod surprinzator, gratie formei si procedeelor sale specifice." - Adolphe Franck "[…] sistemul cabalistic nu se intemeiaza pe principiul emanatiei sau pe unitatea substantei; cabalistii s-au indepartat de aceasta conceptie.
Cabala nu reprezinta, asemenea majoritatii sistemelor create in Evul Mediu, produsul unei imbinari a acestor doua procedee intelectuale. "Cabala nu poate fi apreciata nici ca filosofie, nici ca religie, desi gasim in ea un sistem complet al valorilor de ordin moral si spiritual: avem in vedere faptul ca ea nu se sprijina nici macar aparent pe ratiune, pe inspiratie sau pe autoritate.
Autorul pune sistemul cabalist sub lupa, comparandu-l cu ideile lui Platon, cu scoala din Alexandria, cu Doctrina lui Philon, dar si in raport cu crestinismul, cu religia chaldeenilor si a persilor, pentru a conchide, cu un ochi admirativ, ca principalele elemente ale Cabalei au fost inspirate din teologia vechilor parsi, fara ca aceasta influenta sa distruga originalitatea Cabalei si fara sa ii stirbeasca influenta grandioasa pe care o are in istoria culturii.
Pe parcursul acestui studiu comparat, Adolphe Franck se afla in cautarea adevaratei surse de provenienta a intelepciunii ale acestei doctrine; prezinta temele fundamentale cabaliste, argumenteaza datarea istorica, analizeaza notiunile cuprinse in Zohar (Cartea Splendorii) si in Sefer Yetzirah (Cartea Creatiei).
XII-XIII), sunt singurele care furnizeaza elementele necesare pentru a putea face o analiza intemeiata a doctrinei cabaliste.
Sefer Yetzirah si Sefer Ha Zohar, cele doua carti recunoscute drept textele de baza ale Cabalei (sec
