Domnia lui Cuza Voda 1859-1866 Inca din anii de inceput ai activitatii sale stiintifice, Alexandru D.
Xenopol, unitara ca sens, cuprinde o tematica diversificata, referitoare, de exemplu, la domniile lui: Stefan cel Mare (1871), Constantin Brancoveanu si Dimitrie Cantemir (1886), Scarlat Callimachi (1897), Alexandru Ioan Cuza (1903) sau despre Nicolae Kretzulescu (1915); amplele referiri la confruntarile militare dintre rusi si turci, prezentandu-se urmarile acestora pentru Tarile Romane (1880); luptele politice interne intre Draculesti si Danesti (1907) sau istoria partidelor politice in Romania (1910)..
Opera lui Alexandru D.
Pornind de la asemenea filozofie, prezinta, in esenta, factorii favorabili ce au calauzit unitatea genezei romanesti, traversand vremurile si ajungand la oportunitatea unitatii politice in timpul vietii sale.
Xenopol a insistat asupra perioadei cand a aparut ideea unitatii nationale in constiinta poporului roman.
Abordand importanta teoriei in istorie, considerata ca una din principalele caracteristici ale acesteia, Alexandru D.
De asemenea, prezinta aspecte fundamentale proprii vietii sociale, economice, politice, administrative, culturale si religioase, definitorii pentru romani.
In elaborarile sale surprinde structurile societatii romanesti, dinamica evenimentelor, cauzalitatea si finalitatea acestora.
In scopul finalizarii acestei sinteze, autorul a realizat cercetari indelungate in arhive si biblioteci din tara ori din strainatate.
Este prima prezentare sistematizata, analitica si complexa a istoriei romanilor, din toate provinciile traditionale, incepand tratarea problematicii din cele mai vechi timpuri pana la unirea din anul 1859.
Xenopol a tiparit la Iasi opera sa fundamentala, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, avand sase volume si totalizand aproape 4.000 de pagini.
In perioada 1888 - 1893, Alexandru D.
Xenopol s-a remarcat prin analize istorice, cu valoare incontestabila, publicate in revista Convorbiri literare.
Domnia lui Cuza Voda 1859-1866 Inca din anii de inceput ai activitatii sale stiintifice, Alexandru D
