Mezina lui Caragea a sosit în Ţara
Românească după ce tatăl său a fost investit
Domn la București, în septembrie 1812, la vârsta de 13 ani.
Chiar dacă Ralu nu l-a iubit niciodată, s-au înțeles relativ bine și au avut doi copii...
Conflictul diplomatic astfel iscat s-a soldat cu revocarea din post lui
Ledoulx dictată de către temutul
Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea.
Ca să repare onoarea pătată a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevastă pe Ralu lui
Arghiropol, însoțind solicitarea cu o zestre consistentă, ceea ce l-a făcut pe acesta să accepte ideea cu mare bucurie.
Atrași de scandal, în iatac au năvălit arnăuții, conduși de banul
Arghiropol, care l-a atacat cu hangerul pe bietul seducător.
Boierii începuseră deja să bârfească, iar Vodă Caragea a prins și el de veste, făcând o criză de isterie când l-a surprins pe
Ledoulx în iatacul Domniței, dezmierdând-o pătimaș pe aceasta. În acest sens,
Domniţa
Ralu l-a convins pe Caragea să amenajeze, în iarna anului 1817, un local ce a rămas în istorie sub numele de Teatrul de la
Cişmeaua
Roşie .
Domniţa
Ralu Caragea a fost, însă, și protagonistă a unui mare scandal diplomatic provocat de idila ei cu trimisul Franței la București.
Inițial,
Ledoulx a consiliat-o pe Ralu în ceea ce privește tendințele modei de la Paris, învățând-o să apară la recepții în sandale elegante dar fără ciorapi și arborând coafuri inspirate de cele ale divinităților sculptate pe frizele
Partenonului. Încetul cu încetul, relația lui
Ledoulx cu Ralu s-a transformat din schimb de informații culturale în experiment erotic.
Iubind nespus arta dramatică,
Domniţei i-a aparţinut iniţiativa creării unui teatru permanent.
Primind o educaţie aleasă,
Domniţa
Ralu vorbea limbile franceză, greacă, germană şi turcă, având cunoştinţe solide despre literatura şi muzica europeană.
Mezina lui Caragea a sosit în Ţara
Românească după ce tatăl său a fost investit
Domn la București, în septembrie 1812, la vârsta de 13 ani
