Volumul a stat la baza filmului Dupa-amiaza unui tortionar, regizat de Lucian Pintilie in 2001 si nominalizat la premiul „Leul de Aur”.
Alte activitati: a fondat, impreuna cu Mihai Creanga, Teodora Stanciu si altii, Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania, filiala romaneasca a Asociatiei Jurnalistilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). .
A coordonat colectiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas si Actual de la Curtea Veche Publishing.
A redactat numeroase carti din engleza, franceza, italiana, in special de istorie recenta si stiinte sociale.
I, II.
Traduceri: Stéphane Courtois, Cartea neagra a comunismului (in colaborare)
Boris Souvarine, Stalin
Marguerite Yourcenar, Lovitura de gratie
Olga Lossky, Recviem pentru un cui
Stéphane Courtois (coord.), O noapte atat de lunga
Diane Ducert, Femeile dictatorilor, vol.
Calin Mihailescu)
Cartea cu bunici, Razboiul de 30 de zile.
A participat la numeroase volume colective: Analele Sighet
Cum era, cam asa (coord.
Alte volume: Ghidul viitorului student, proiect original.
Jurnal colectiv de campanie.
Un ziarist in dosarele Securitatii
Razboiul de treizeci de zile.
Munteanu, Ultimii sapte ani de‑acasa.
A ingrijit si/sau prefatat mai multe editii, printre care Neculai C.
Omul, artistul, legenda
Villa Margareta, roman
Efectul fluturelui, roman.
Unelte ale represiunii comuniste
Afacerea Meditatia Transcendentala, in colaborare cu Catalin Strat si Mihai Albu
Reusesti sau mori – convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski
Ungaria 56, Revolta mintilor si sfarsitul mitului comunist, in colaborare cu Vladimir Tismaneanu
O suta de zile cu Monica Lovinescu
Oleg Danovski.
Spovedania unui fost tortionar, carte ecranizata de Lucian Pintilie in Dupa‑amiaza unui tortionar
Lexiconul negru.
Volume publicate: Cazul Nichita Dumitru, incercare de reconstituire a unui proces comunist
Telejurnalul de noapte
Aceasta dragoste care ne leaga
Drumul Damascului.
Astfel de indivizi exista si astazi, ei traiesc printre noi si, cum spune Frant Tandara, vor muri cu capul pe propria perna.” Mircea Mihaies Doina Jela este scriitoare, editoare, publicista.
Spre a-si pastra mainile curate, ei faceau apel la indivizi pe care tot ei ii adusesera in starea de subanimalitate, creandu-le reflexul conditionat al urii si violentei.
In perversiunea lor infinita, securistii stiau sa-si gaseasca aliati dintre cele mai nefericite si decazute elemente ale societatii. 7, 1999„Drumul Damascului e o carte importanta nu doar prin extraordinara impresie pe care ti-o lasa documentul, ci si prin revelarea cu probe indubitabile a modului de functionare a sistemului represiv comunist. [...] Cu acest Drum al Damascului Doina Jela ne ofera o tripla surpriza: tortionarul Securitatii, Frant Tandara, descrie torturile in care se specializase, ia asupra-si partea lui de vina, implica sistemul communist comanditar al ororii si mai ales (aici unicatul este incontestabil) cere sa fie judecat intr-o tara care, de-a lungul a zece ani de tranzitie, nu si-a gasit inca judecatori si tribunal.” Virgil Ierunca, Romania literara, nr.
Rareori o astfel de indicatie – de gen mai curand publicitar – a sunat mai just. „Un unicat in memoria postcomunista.
Volumul a stat la baza filmului Dupa-amiaza unui tortionar, regizat de Lucian Pintilie in 2001 si nominalizat la premiul „Leul de Aur”
