Dumineca Orbului este un roman, înainte de toate, bine făcut, atât de bine făcut încât te îndoieşti câteodată de înlănţuirea verosimilă a întâmplărilor.
Cine așteaptă un happy-end trebuie să știe că autorul este un sadic depresiv și că, în romanul lui Cezar Petrescu, Duminica Orbului cade într-o zi de 13. MIHAI IOVANEL.
E o melodramă în care se reflectă cinematograful anilor '30, dar și o satiră deloc tandră a vieții din Capitală, cu umbrele, viciile și politicienii ei. În Dumineca Orbului acțiunea se întinde de-a lungul unei singure zile și poate fi rezumată în câteva cuvinte: doi tineri se cunosc pe peronul Gării de Nord, se îndrăgostesc și își dau intâlnire pe mai târziu.
Dar Cezar Petrescu posedă destulă rutină şi destulă ştiinţă a romanului pentru a motiva întotdeauna situaţiile şi a da iluzia că totul s-ar putea petrece aşa cum se întâmplă în romanele lui.
Dumineca Orbului este un roman, înainte de toate, bine făcut, atât de bine făcut încât te îndoieşti câteodată de înlănţuirea verosimilă a întâmplărilor
